România, aprilie 2026 – Focul Haric a fost adus separat la Chișinău de cele două mitropolii ortodoxe active în Republica Moldova, marcând o demonstrație vizibilă a diviziunilor religioase și politice din regiune. Evenimentul, perceput de mulți ca o ocazie de a celebra credința, a fost umbrit de tensiunile dintre Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, aflată sub Patriarhia Română.
Ambele structuri bisericești au organizat ceremonii separate, evidențiind astfel influența diferită a Moscovei și a Bucureștiului în sfera religioasă a Republicii Moldova. Această divizare a generat reacții mixte în rândul populației, cu unii credincioși alegând să participe la ambele evenimente, în timp ce alții și-au exprimat îngrijorarea față de politizarea credinței. Acțiunile ambelor mitropolii vin într-un context geopolitic delicat, accentuat de relațiile tensionate dintre Rusia și statele occidentale.
Relațiile tensionate și jocurile de putere
Evenimentul aducerii Focului Haric a evidențiat din nou complexitatea relațiilor dintre România și Republica Moldova. Discursul tot mai pronunțat al unor politicieni români, precum George Simion, care pledează pentru o apropiere mai mare, inclusiv o posibilă unire, contrastează cu reticența Kremlinului față de o astfel de perspectivă. Războiul din Ucraina a amplificat aceste tensiuni, Republica Moldova confruntându-se cu amenințări hibride și încercări de destabilizare.
Premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan au menținut o poziție prudentă, subliniind importanța respectării suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova. Totuși, evenimente precum aducerea separată a Focului Haric subliniază dificultatea găsirii unui echilibru între sprijinul pentru frații de peste Prut și evitarea unei escaladări a tensiunilor cu Rusia. Mircea Geoană a pledat constant pentru o consolidare a parteneriatului strategic cu Republica Moldova, considerând-o un element esențial în arhitectura de securitate a regiunii.
Reacțiile politice și perspectivele de viitor
În România, liderii politici au reacționat cu prudență la evenimentele din Chișinău, președintele PSD, Marcel Ciolacu, făcând apel la unitate și la respectul față de diversitatea religioasă. Călin Georgescu, un candidat independent extrem de popular în rândul anumitor segmente ale populației, a criticat ambele părți, acuzând o instrumentalizare a credinței în scopuri politice.
Analizele sugerează că această diviziune religioasă ar putea continua să influențeze scena politică din Republica Moldova, alimentând dezbaterile privind identitatea națională și orientarea geopolitică. Viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova rămâne incert, fiind influențat de evoluțiile regionale și de jocurile de putere ale marilor actori. Evenimentul aducerii Focului Haric a fost o lecție clară despre cum credința poate fi un teren minat politic.
