Mâine, pe 15 ianuarie, România va sărbători 176 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Deși este recunoscut în principal pentru legătura sa cu Veronica Micle, puțini știu despre prima sa iubire, o tânără care a lăsat o amprentă profundă în sufletul poetului.
### Amintiri din adolescență: Casandra Elena Alupului
Prima iubire a lui Eminescu a fost Casandra Elena Alupului, o fată din Ipotești, cu un chip angelic și ochi albaștri. Eminescu, atunci adolescent, a fost profund marcat de această dragoste, simțind o atracție intensă care depășea diferența de vârstă de trei ani dintre ei. Destinul a fost însă nemilos; Casandra s-a stins din viață la doar 19 ani, lăsându-l pe poet îndurerat și marcat de pierdere.
Despre această tânără, Eminescu a scris în cele două poezii emblematice: „Floare albastră” și „Mortua est”. Primul vers al celebrei sale poezii vorbește despre efemeritatea iubirii și dorul care a măcinat sufletul poetului: „Şi te-ai dus, dulce minune, / Şi-a murit iubirea noastră”. Această dramă personală este reflectată în lirica sa, transmițând o emoție profundă chiar și astăzi.
### O muză uitată
Mai puțin cunoscută în istoria literară, Casandra a fost numită de Eminescu „Femeie între stele și stea între femei”. Această descriere sugerează o admirare profundă, dar și un regret care îl va urmări pe poet toată viața. Potrivit mărturiilor contemporanilor, ea era o adolescentă vibrantă, care savura micile bucurii ale vieții, plimbările prin natură și frumusețea momentelor simple.
Oamenii care l-au cunoscut pe Eminescu afirmă că pierderea prematură a Casandrei a fost un moment cheie în viața sa, influențându-i nu doar creația literară, ci și viziunea asupra iubirii. „Au e sens în lume? Tu chip zâmbitor, / Trăit-ai anume ca astfel să mori?” – aceste întrebări retorice din versurile sale reflectă frământările adânci ale poetului și căutarea unui sens în fața suferinței.
### Iubirea care a modelat o carieră
Eminescu a avut alte relații, printre care cele cu Eufrosina Popescu și Veronica Micle, dar se pare că amintirea primei sale iubiri l-a urmărit mereu. Veronica Micle, cu toate intensitatea poveștii lor de dragoste, nu a reușit să eclipseze efectul emoțional pe care Casandra l-a avut asupra lui. Eminescu a continuat să scrie despre dragoste, dar întotdeauna sub lumina unei nostalgii profunde.
În 1883, Eminescu a fost internat în sanatorii, unde scrisul său a continuat, dar umbra morții lui Casandra părea să planeze peste fiecare vers. Multe dintre creațiile sale sunt impregnate de un aer melancolic, reflectând nu doar iubirea, ci și pierderea celor dragi. Aceasta ar putea explica de ce versurile sale se citesc și azi cu atâta intensitate: ele sunt o fereastră către sufletul unor vremuri trecute, dar și o rezonanță a trăirilor universale.
De-a lungul vremii, Mihai Eminescu a devenit nu doar simbolul poeziei românești, ci și al unei iubiri perfecte dar neîmplinite. Fiecare an marcat de ziua sa, pe 15 ianuarie, nu este doar o sărbătoare a literaturii, ci și o reînnodare cu istoria personală a poetului, un moment de reflecție asupra fragilității iubirii și a efemerității vieții.
