Familia fostului primar al Capitalei, Adriean Videanu, și-a definitivat recent implicarea în cel mai ambițios proiect de infrastructură de la București din ultimele decenii: extinderea magistralei de metrou M4. Contractul în valoare de aproape un miliard de euro pentru prelungirea acestei linii, care va adăuga 12 kilometri și 14 stații noi, a fost semnat oficial, iar pe lista subcontractorilor figurează firme controlate de fostul edil, consolidând astfel o rețea extinsă de companii implicate în această investiție majoră.
### Implicarea familiei Videanu în proiectul de infrastructură
Un aspect care a atras atenția publicului și a specialiștilor din domeniu este rolul familiei Adriean Videanu în acest proiect. Firma controlată de soția fostului primar, Miorița Videanu, și de compania UTI Construction and Facility Management fac parte din rețeaua de subcontractori care vor lucra la extinderea magistralei M4. Theda Mar Design SRL, companie specializată în lucrări de pardosire și placare, deținută integral de Mivida RO Holding SRL, conduce această grupare.
Deținută aproape integral de familia Videanu, Mivida RO Holding are un capital social de 177 milioane de lei și a raportat o cifră de afaceri de peste 46 de milioane de lei anul trecut, cu un profit net aproape dublu față de perioada anterioară. Firma se dedică activităților de gestionare a unor holdinguri, dar controlul său asupra mai multor companii din domeniul construcțiilor și designului indică o strategie de consolidare a puterii în sector.
Această implicare a familiei Videanu nu este întâmplătoare, având în vedere că Adriean Videanu a fost primar general al Capitalei și ministru al economiei, și a fost mereu privit ca o figură influentă în cercurile de afaceri și politice din România.
### Proiectul și rețeaua de subcontractori
Extinderea magistralei M4, o investiție de anvergură cofinanțată din fonduri europene, buget de stat și alte surse, valorează în total 3,43 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o componentă majoră în strategia Bucureștiului de a moderniza transportul public, reducând aglomerația și poluarea din oraș.
Licitațiile pentru cele două loturi ale proiectului au fost câștigate de consorții de top. La primul lot, câștigător a fost un consorțiu format din compania turcă Dogus Insaat Ve Ticaret A.S. și firmele românești Trace Group Hold și GP Group JSC, iar contractul a fost semnat în decembrie 2025. Pentru cel de-al doilea lot, atribuirea a revenit unui alt consorțiu românesc, format din Construcții Erbașu, Concelex și Bog’Art.
Pe lângă firmele principale, proiectul beneficiază de o rețea largă de subcontractori specializați, precum Geohidroconsult, Electrocons Group Proiect și Electro-Alfa International, care acoperă domenii variate, de la inginerie geotehnică și construcții la proiectare electrică. Această diversitate de specializări este logic având în vedere complexitatea și amploarea lucrărilor.
Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, a anunțat recent că lucrările pentru lotul doi sunt în pregătire, după semnarea ordinului de începere a proiectului, iar termenul de finalizare este de 60 de luni de la semnarea contractului. În ultimele luni, compania UTI și alte firme partenere au fost active în tunelare, pregătiri și alte faze premergătoare construcției propriu-zise.
### Perspective și implicații
Prezența firmelor controlate de familia Videanu în această rețea de subcontractori creează un precedent în modul în care proiectele publice majore sunt gestionate în România. În timp ce autoritățile laudă amploarea și valoarea investiției, critici apărăț în cercurile de specialitate avertizează asupra concentrării de putere și influență în mâinile unor grupări bine conectate.
Pentru București, aceste extinderi ale rețelei de metrou semnalează un megaproiect cu multiple fațete. Pe termen lung, succesul acestei investiții va depinde nu doar de calitatea execuției, ci și de transparența procesului și de posibilitatea de a asigura că beneficiile ajung la public, nu doar în cercurile de afaceri.
Între timp, faza de implementare avansează, dar întrebările legate de influența și potențiala cetățenie corporativă a anumitor actori din cadrul proiectului rămân pe agenda publică, în așteptarea unor răspunsuri clare din partea autorităților și a companiei publice care gestionează proiectul. În contextul unui oraș în continuă dezvoltare, parteneriatele și subcontractările care marchează această etapă devin un punct de referință pentru modul în care România va gestiona, pe termen lung, investițiile în infrastructură.
