Conform Doctorulzilei.ro: Ficatul gras, o afecțiune tot mai răspândită, afectează un număr semnificativ de persoane la nivel mondial, adesea în absența consumului excesiv de alcool. Această condiție, denumită medical MASLD (metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease) sau NAFLD, se caracterizează prin acumularea de grăsime în celulele hepatice. De cele mai multe ori, apariția sa este strâns legată de factori precum excesul ponderal, o alimentație dezechilibrată, bogată în zaharuri și grăsimi saturate, sedentarismul și prezența diabetului zaharat de tip 2.
Cauzele și factorii de risc ai ficatului gras
Apariția ficatului gras este multifactorială, însă anumite elemente contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea sa. Obiceiurile alimentare nesănătoase, care includ un consum ridicat de dulciuri procesate și grăsimi saturate, joacă un rol esențial. Acestea duc la o supraîncărcare a ficatului, care începe să stocheze grăsimea în loc să o metabolizeze eficient. Lipsa mișcării, un stil de viață sedentar, agravează și mai mult problema, deoarece activitatea fizică ajută la arderea caloriilor și la menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
Diabetul zaharat de tip 2 este un alt factor de risc major. Persoanele cu diabet au, în general, probleme cu reglarea nivelului de zahăr din sânge, ceea ce poate contribui la acumularea de grăsime în ficat. Rezistența la insulină, o caracteristică a diabetului de tip 2, joacă, de asemenea, un rol important în acest proces. De asemenea, există și o componentă genetică, unele persoane fiind predispuse, din punct de vedere ereditar, la a dezvolta această afecțiune.
Manifestări și importanța diagnosticării precoce
În stadiile incipiente, ficatul gras este adesea asimptomatic, ceea ce face ca diagnosticarea să fie dificilă fără un control medical de specialitate. Uneori, pot apărea simptome nespecifice, precum oboseala accentuată, dureri în partea dreaptă superioară a abdomenului sau o senzație de plenitudine. Aceste semne pot fi ușor confundate cu alte probleme minore de sănătate, determinând amânarea vizitei la medic.
Diagnosticul se pune, de obicei, în urma analizelor de sânge care evaluează funcția hepatică (transaminaze, gama-GT) și prin investigații imagistice, precum ecografia abdominală. În cazuri mai complexe, poate fi necesară tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN). Este crucial ca aceste investigații să fie efectuate la recomandarea unui specialist, pentru a obține o imagine clară asupra stării de sănătate a ficatului.
Strategii de management și prevenție
Gestionarea ficatului gras se axează în principal pe modificarea stilului de viață. Pierderea în greutate, chiar și cu 5-10% din greutatea corporală, poate duce la o reducere semnificativă a grăsimii hepatice și la ameliorarea inflamației. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, este esențială. Reducerea drastică a consumului de zaharuri rafinate, băuturi îndulcite și grăsimi saturate este, de asemenea, o prioritate.
Exercițiul fizic regulat, cu o intensitate moderată, cel puțin 150 de minute pe săptămână, contribuie la controlul greutății și la îmbunătățirea sensibilității la insulină. Oprirea consumului de alcool, dacă acesta este prezent în dietă, este, de asemenea, o recomandare generală pentru sănătatea hepatică. Managementul corect al diabetului zaharat și al altor afecțiuni asociate, cum ar fi hipertensiunea arterială și dislipidemia, este, de asemenea, parte integrantă a strategiei de tratament.
Anul 2026 ar putea aduce noi perspective în tratamentul MASLD prin avansarea cercetărilor în domeniul terapiilor țintite și personalizate.
Sursa: Doctorulzilei.ro
