Federația „Solidaritatea Sanitară” din România solicită modificarea Ordinului Ministerului Sănătății din 2004 privind programul de lucru și măsurile de prevenție, deoarece un studiu recent arată că nouă din zece medici care fac gărzi se află în pericol de burnout.
Evaluarea riscului de epuizare profesională a fost realizată la nivel național, pe un eșantion de aproximativ 1.100 de medici care au efectuat gărzi, în perioada 30 octombrie – 6 noiembrie, utilizând o platformă online. Federația cere, de asemenea, crearea unui cadru legislativ pentru recunoașterea burnout-ului ca boală profesională.
Studiul a relevat că patru din zece medici aflați în garda fac parte din categoria cu risc crescut de epuizare, iar alți jumătate se află în pericol mediu, ceea ce înseamnă că în total, 90% dintre aceștia sunt expuși riscului de epuizare.
Rezultatele indică faptul că, deși medicii rămân implicați în activitatea medicală, sunt epuizați din cauza oboselii cronice. Angajamentul este încă prezent, însă oboseala devine tot mai acută. Epuizarea este principalul factor, în timp ce distanțarea mentală rămâne moderată, ceea ce semnalează o situație critică pentru intervenții din partea organizațiilor, conform Federației.
„Secțiile de urgențe au cel mai ridicat punctaj mediu (2,99), aproape de pragul riscului mare de epuizare profesională. Peste trei din cele mai multe specialități sunt cel puțin la risc mediu. Specializări precum Terapie intensivă, Reumatologie, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie, Pediatrie, Hematologie și Urologie se află în zona cu risc mare de epuizare”, informează sursa.
Unele specializări, precum Chirurgia vasculară și Reumatologia, sunt deja în zona riscului dublu, înregistrând scoruri mari atât pentru epuizare, cât și pentru distanțare, ceea ce indică un burnout avansat cu posibile consecințe personale și comportamentale.
Riscul de epuizare are o distribuție invers proporțională cu vârsta, medicii tineri, cu vârste între 25 și 34 de ani, aflându-se în zona cu risc foarte mare. Se consideră că explicația ar fi raportul direct între vârstă și reziliența medicilor care fac gărzi. În ansamblu, studiul arată că medicii sunt foarte obosiți, dar încă implicați în activitate, ceea ce poate duce la erori medicale și agravări rapide dacă nu se iau măsuri la nivel organizațional, conform Federației.
Reprezentanții spun că acum este momentul potrivit pentru a modifica regulile referitoare la gărzi, inclusiv plata pentru aceste ture, rotația personalului, zi liberă după gardă, recuperare reală și o planificare eficientă pentru perioadele de vârf.
Este aproape sigur că riscul nu se limitează la oboseală ocazională, ci reprezintă o problemă majoră pentru siguranța pacientului, mai ales în secțiile cu activitate critică. Standardele legale privind timpul petrecut în gărzi trebuie ajustate pentru a fi în concordanță cu normele europene de sănătate și securitate, întrucât timpul de gardă reprezintă timp de muncă efectiv, care trebuie compensat prin odihnă și limitat conform legii.
