Un an de la instalarea lui Donald Trump în Biroul Oval, percepția europeană față de fostul președinte american a atins un nivel de ostilitate greu de ignorat. Potrivit unui sondaj recent, o majoritate covârșitoare a populației din Europa îl consideră pe Trump un adevărat dușman al intereselor continentului, iar această dezertare de față față de liderul de la Washington este, aparent, una profundă și definitivă.
O imagine stark a relațiilor transatlantice după Trump
La un an de la momentul în care Donald Trump și-a asumat rolul de președinte al Statelor Unite, Europa pare să fi reacționat cu scepticism și chiar cu ostilitate față de fostul lider. Conform celor mai recente cercetări, trei sferturi dintre europeni au o percepție negativă despre Trump, considerându-l un element de instabilitate mai degrabă decât o forță stabilizatoare pentru relațiile transatlantice. În ciuda promisiunilor de “America First” și a retoricii populiste, opiniile publice europene sunt acum mai închise decât în momentul anului anterior.
Tendința de a vedea în Donald Trump un adversar al Europei a fost alimentată, în mare parte, de deciziile luate în timpul mandatului său. Politicile protecționiste, retorica anti-imigrație și critica vehementă la adresa Uniunii Europene au accentuat percepția că nivelul de încredere între Washington și capitalele europene s-a deteriorat semnificativ. De exemplu, retragerea din Acordul de la Paris privind schimbările climatice sau refuzul de a susține anumite inițiative diplomatice comune au alimentat această percepție.
În plus, ultimele sondaje indică o consolidare a convingerii europenilor că, în condițiile actuale, continentul nu mai poate conta pe Washington pentru a-i asigura securitatea, economie sau stabilitate politică. Majoritatea respondenților afirmă că Europa trebuie să se bazeze pe resursele proprii pentru a-și proteja interesele, o afirmație care reflectă o mutație în percepția publicului față de aliatul tradițional numit Statele Unite.
Europa își reafirmă independența și nevoia de auto-susținere
Această schimbare de paradigmă survine într-un context geopolitic din ce în ce mai volatil, în care alianțele tradiționale sunt supuse provocărilor. În timp ce, în trecut, Europa a fost dintotdeauna parte a unui echilibru între Statele Unite și Rusia sau China, acum își reafirmă dorința de a-și consolida autonomia. Mulți experți consideră că această tendință va continua, pe măsură ce Europa își va întări capacitatea de a se apăra fără a depinde de sprijinul extern.
„Majoritatea europenilor văd în Trump un element de destabilizare, nu de stabilitate,” remarcă prof. Mirela Popa, specialist în relații internaționale. „Exprimarea clară a dorinței de autosusținere economică și de apărare va deveni, probabil, o prioritate pentru Uniunea Europeană în anii următori.”
De altfel, liderii europeni au început să căute soluții pentru a reduce dependența de factorii externi, inclusiv beneficiul unor proiecte de infrastructură comună sau investiții în tehnologie și cercetare. Uniunea Europeană pare hotărâtă să-și redefiniască propriul destin, chiar dacă acest lucru implică o relație mai atentă și mai selectivă față de Washington.
În același timp, perspectiva pe termen lung a relațiilor transatlantice rămâne incertă. Deși și-au propus să continue dialogul, reacțiile europene la politicile lui Trump și la retorica sa extremă’au arătat o vacilare în fața percepției de a fi avut un aliat în care nu mai pot avea încredere. În acest climat de suspiciune, Europa pare să fi ales să fie mai independentă, pregătită să-și apere interesele fără a mai depinde în totalitate de partenerii săi tradiționali, chiar dacă asta înseamnă o relație mai complicată cu Washington-ul relativ la începutul anului 2023.
