Europa se află într-un punct crucial în discuția despre protecția minorilor online, iar legislația privind „majoratul digital” începe să devină realitate. Dacă până acum accesul copiilor pe rețelele sociale a fost lăsat în mare parte la discreția platformelor și a regulilor interne, situația se schimbă rapid. Guvernele din întreaga Europă pregătesc legi stricte, cu obligații clare pentru companii și sancțiuni dure pentru încălcarea acestora, într-un efort de a limita expunerea minorilor la conținut nociv și de a impune responsabilitate asupra operatorilor de social media.
Interzicerea social media sub 16 ani și verificarea vârstei, un pas major în protecția tinerilor
Ultima propunere importantă vine din Spania, unde premierul Pedro Sánchez a anunțat, la începutul anului 2023, intenția de a interzice accesul copiilor sub 16 ani pe platformele de social media. Aceasta însemnă o schimbare radicală față de abordările anterioare, unde restricțiile erau mai mult recomandări sau reguli autoimpuse de companii. Noua lege va impune platformelor obligația de a verifica serios vârsta utilizatorilor și de a împiedica copiii să dea peste cap sistemul cu date false la înregistrare.
Verificarea vârstei va deveni componenta centrală a acestei politici. Aceasta poate presupune diverse metode, de la verificarea documentelor oficiale, până la soluții tehnologice avansate, precum estimări biometrice sau servicii de verificare terțe. În orice caz, scopul este clar: fără o metodă solidă de autentificare, interdicția rămâne doar o promisiune frumoasă. Dacă platformele nu reușesc să demonstreze că depun eforturi reale pentru a opri minorii sub 16 ani, măsura riscă să fie caducă.
Responsabilitatea directă a directorilor, o schimbare de paradigma pentru giganții tech
Ceea ce ridică cele mai mari tensiuni în cazul acestei legislații este însă ideea de responsabilizare personalizată. Nu vorbim doar despre strictețea regulilor, ci despre responsabilitatea directă a conducătorilor acestor platforme în ceea ce privește conținutul distribuit și algoritmii care ghidează recomandările. În cazul în care se vor dovedi riscuri clare de promovare a materialelor toxice sau ilegale, acești lideri nu vor mai putea invoca doar „găzduirea” conținutului, ci vor intra sub incidența unor eventuale sancțiuni personale sau penale.
„Dacă recomandările algoritmice împing utilizatorii spre materiale dăunătoare, dacă raportările sunt ignorate sau dacă anumite tipuri de conținut cresc artificial în vizibilitate, responsabilitatea nu mai e doar administrativă, ci devine și una de conducere,” explică observatorii. O astfel de abordare va schimba complet modul în care rețelele sociale percep responsabilitatea pentru modul în care funcționează și pentru impactul pe care îl au asupra minorilor.
Ce urmează: repere în context european și internațional
Nu sunt singurele state care își propun să limiteze accesul minorilor la rețelele sociale. În Australia, de exemplu, legislația a fost deja implementată și s-a dovedit a fi extrem de dură. Cu toate acestea, în ciuda restricțiilor, minorii caută metode de a ocoli limitele, fie prin VPN-uri, fie prin conturi secrete. Analiza situației australiene arată că, în ciuda restricțiilor, riscul ca minori să găsească soluții de ocolire rămâne real.
În Europa, ideea se răspândște rapid. Franța a avansat spre o interdicție pentru copilari sub 15 ani, iar dezbaterea este deja intensă în spațiul politic, în încercarea de a adapta modelul australian la specificul european. În același timp, Danemarca pregătește, pentru prima dată în Europa, blocarea accesului pentru copiii sub 15 ani, setând un precedent care ar putea redefinește cât de mult pot fi restricționate drepturile online ale tinerilor.
În fața acestor provocări, experții atrag atenția asupra complexității de a reglementa un spațiu atât de dinamic și de adaptabil precum social media. Interdicțiile, oricât de ferme, vin cu riscul ca minorii să încerce să le evite, iar companiile să fie motivate să colecteze și mai multe date pentru verificare, ridicând semne de întrebare legate de confidențialitate și securitate cibernetică.
Privind în perspectivă, schimbările legislative din Europa sunt doar începutul unui proces mai amplu de redefinire a relației dintre tineri și mediul digital, un proces în care responsabilitatea, tehnologia și dreptul se vor afla tot mai mult în centrul atenției, ca răspuns la provocările unei generații din ce în ce mai conectate.
