Conform Libertatea: Europa se încălzește dublu față de media globală
Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, temperaturile medii înregistrând o creștere de 2,5°C față de nivelurile preindustriale, aproape dublu față de media globală de 1,4°C. În ultimele decenii, continentul a înregistrat o creștere a temperaturii de 0,56°C pe deceniu, un ritm semnificativ mai alert comparativ cu America de Nord (0,42°C) și America de Sud (0,27°C). Această tendință alarmantă este atribuită unui complex de factori meteorologici și climatici.
Factori care accelerează încălzirea continentală
Specialiștii au identificat patru cauze principale pentru ritmul rapid de încălzire din Europa. Schimbările în circulația atmosferică joacă un rol crucial, determinând o frecvență și o intensitate crescută a valurilor de căldură. Un exemplu elocvent a fost „domul termic” din iunie 2026, care a blocat aerul cald deasupra continentului, provocând cele mai severe canicule înregistrate. Dr. Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, subliniază că aceste modificări ale presiunii atmosferice și ale circulației sunt „mai probabil asociate cu schimbările climatice decât cu variabilitatea naturală”. Curentul-jet, un vânt puternic la altitudine, influențează semnificativ vremea din Europa și este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.
Proximitatea față de Arctica, regiunea cu cea mai rapidă încălzire la nivel mondial, amplifică fenomenul. Topirea gheții albe din Arctica, responsabilă pentru reflectarea luminii solare, conduce la o absorbție mai mare a căldurii de către oceanele închise la culoare. Acest mecanism creează un ciclu vicios care contribuie la încălzirea rapidă a Europei, datorită apropierii sale geografice de Polul Nord.
Impactul dispariției zăpezii și al reducerii poluării
Un alt factor important este dispariția stratului de zăpadă. În martie 2025, suprafața acoperită de zăpadă în Europa a fost cu 1,3 milioane de kilometri pătrați mai mică decât media din perioada 1991-2020, o scădere echivalentă cu suprafața combinată a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei. Stratul de zăpadă joacă un rol important în menținerea temperaturilor scăzute prin reflectarea radiațiilor solare.
În mod paradoxal, reducerea poluării aerului, deși benefică pentru sănătate, are un efect secundar neașteptat asupra încălzirii. Mai puține particule în atmosferă înseamnă mai puțină lumină solară reflectată, ceea ce contribuie la amplificarea efectului de seră și, implicit, la creșterea temperaturilor. Această schimbare poate fi, de asemenea, corelată cu tiparele meteorologice care tind să blocheze aerul, intensificând fenomenele extreme.
Consecințele încălzirii rapide se resimt deja prin decese în masă, secete prelungite, incendii devastatoare și inundații. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a avertizat că „costurile teribile ale acestei crize climatice – atât umane, cât și economice – ating acum niveluri de urgență națională”. El a subliniat necesitatea unui răspuns prompt prin abandonarea rapidă a combustibililor fosili, extinderea energiei regenerabile și protecția populației. Europa de Vest a înregistrat, conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, cele mai ridicate temperaturi medii pentru lunile iunie și iulie din istorie, în contextul unui val de căldură, secetă și incendii de vegetație.
Sursa: Libertatea
