Conform Digi24: Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, fiind continentul care se topește de aproape două ori mai repede decât media globală. Estimările arată că temperatura medie pe continent este deja cu 2,5 grade Celsius mai ridicată față de perioada pre-industrială, în timp ce la nivel mondial creșterea este de 1,4 grade Celsius. Fenomenul se manifestă printr-o creștere a temperaturilor de 0,56 grade Celsius pe deceniu din anii ’90, depășind ritmul din America de Nord, Africa și America de Sud.
Schimbări climatice majore pe continent
Modificarea circulației atmosferice joacă un rol semnificativ în amplificarea valurilor de căldură estivale în Europa. O „cupolă de căldură” a afectat continentul în vara anului 2026, aducând temperaturi fără precedent. Oamenii de știință suspectează o legătură tot mai puternică între încălzirea globală și aceste schimbări în circulația atmosferică. Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al UE, a subliniat că observațiile pe termen lung indică o probabilitate crescută ca aceste modificări să fie legate de criza climatică. Schimbarea curentului-jet, un flux de aer de mare altitudine, este de asemenea suspectată de a contribui la fenomen, fiind și el influențat de creșterea temperaturilor.
Impactul Arcticii și al stratului de zăpadă
Arctica se încălzește cel mai rapid la nivel mondial, topirea accelerată a gheții reflectând mai puțină lumină solară și absorbind mai multă căldură, creând un ciclu vicios. Acest fenomen are un impact direct asupra Europei, având în vedere proximitatea sa geografică. De asemenea, suprafața acoperită de zăpadă în Europa a scăzut considerabil. În martie 2025, stratul de zăpadă era cu 31% sub media perioadei 1991-2020, o suprafață pierdută comparabilă cu a cinci țări europene majore. Aceasta a fost a treia cea mai mică întindere a stratului de zăpadă înregistrată de la începutul măsurătorilor.
Aerul mai curat, un paradox climatic
Deși reducerea poluării aerului în Europa este un progres major pentru sănătatea publică, aceasta a dus la un efect paradoxal în ceea ce privește încălzirea. Aerul mai curat permite o mai bună recepție a radiației solare, accentuând efectul gazelor cu efect de seră. Particulele poluante din trecut aveau o capacitate de a reflecta lumina soarelui. Un număr mai mic de astfel de particule înseamnă că mai puțină radiație solară este reflectată înapoi în spațiu. Cercetătorii lucrează la stabilirea contribuției precise a fiecărui factor în parte la încălzirea accelerată a Europei, așteptând estimări complete anul viitor.
Încălzirea accelerată a continentului a dus la decese în rândul populației, intensificarea incendiilor de vegetație și secete. Creșterea temperaturilor amplifică, de asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile, afectând profund viața oamenilor și economia. Pentru a combate aceste efecte, este necesară o reducere rapidă a emisiilor de dioxid de carbon și implementarea unor măsuri de protecție pentru populație. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a avertizat că „costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice… ating acum niveluri de urgență națională”, subliniind necesitatea renunțării rapide la combustibilii fosili și dezvoltarea energiei regenerabile.
Sursa: Digi24
