Conform Antena 3: Uniunea Europeană este slab pregătită pentru criza secetei care afectează fermierii în mod repetat, avertizează Politico. Fondurile de urgență sunt concepute pentru un singur eveniment catastrofal, nu pentru o problemă recurentă, iar resursele se epuizează rapid.
UE luată prin surprindere de seceta anuală
În ciuda faptului că seceta a devenit o constantă în agricultura europeană, blocul comunitar este mereu nepregătit. Ploile s-au oprit în primăvară în multe regiuni, iar recoltele fermierilor se ofilesc. Ajutoarele de urgență oferite, deși acoperă pierderi imediate, contribuie foarte puțin la supraviețuirea pe termen lung a culturilor. Niciun ban nu este garantat fermierilor în caz de secetă, fiecare ajutor fiind decis punctual. Comisia Europeană susține că un fond permanent ar necesita contribuții suplimentare din partea statelor membre, dar nicio țară nu s-a arătat dispusă să aloce fonduri suplimentare.
În Cehia, primăvara a fost cea mai secetoasă din ultimii 60 de ani, cu doar 32 de milimetri de precipitații între martie și aprilie. A urmat o perioadă de caniculă extremă, cu temperaturi la nivelul solului ajungând la 50 de grade Celsius. „În unele cazuri, culturile de porumb nu au putut produce nimic care să poată fi folosit ca furaj pentru animale”, a declarat Jan Doležal, din cadrul Camerei Agricole a Republicii Cehe.
Fonduri insuficiente pentru acoperirea pierderilor
Unul dintre subiectele principale dezbătute în negocierile pentru viitorul buget agricol al UE vizează găsirea unei soluții pentru această criză ciclică. Se ia în calcul utilizarea unui fond de urgență post-2028, menit să acopere crize economice diverse. Majoritatea guvernelor afectate de secetă doresc ca acest fond să fie accesibil automat în cazul recoltelor grav afectate.
Răspunsul Comisiei Europene este însă tranșant: nicio sumă realistă nu ar putea acoperi daunele. Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a afirmat că „chiar și 900 de milioane de euro ar fi, efectiv, bani de semințe”. El a adăugat că suma necesară, dacă s-ar lua în calcul toate cererile țărilor afectate, ar fi „ridicolă”.
România, printre țările afectate care cer schimbări
Valul de căldură și seceta afectează în special țările din centrul Europei, inclusiv România. În Ungaria, recoltele de vară sunt cu 10-20% sub media ultimilor ani, iar Ministerul Agriculturii de acolo consideră că instrumentele actuale ale UE nu țin pasul cu schimbările climatice.
Șase țări din Europa Centrală – România, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria – solicită Uniunii Europene modificarea prevederilor privind ajutoarele pentru calamități naturale. Aceste țări cer ca ajutoarele să poată fi acordate atunci când un fermier pierde o cincime din recoltă, față de o treime, cât este cerut în prezent. De asemenea, solicită ca banii să fie acordați înainte de finalizarea documentației, considerând că ajutoarele vin prea târziu.
Christophe Hansen propune ca fondurile europene să fie direcționate către soluții pe termen lung, precum crearea unei infrastructuri de irigații și lansarea unor campanii de asigurări, susținute de Banca Europeană de Investiții. Însă, el subliniază că resursele financiare vor fi mereu insuficiente dacă țările mai bogate ale UE nu vor contribui mai mult la bugetul comun.
În Franța, seceta a condus la restricții de apă pe 70% din teritoriu. Industria porumbului se așteaptă la cea mai mică recoltă din ultimul sfert de secol, cu o scădere estimată la 30% într-un an. În Germania, fluviul Rin riscă să devină navigabil doar pe anumite porțiuni din cauza scăderii nivelului apei, ceea ce ar crește costurile transportului fluvial și ar afecta economia deja fragilizată.
Sursa: Antena 3
