Conform G4Media: Mine antipersonal reintră pe agenda NATO în contextul războiului din Ucraina
Una dintre principalele arme interzise printr-un acord internațional în anii ’90 își face din nou loc în planurile de apărare ale unor state europene, notează Deutsche Welle. Pe fondul războiului din Ucraina și al temerilor privind o posibilă confruntare cu Rusia, cinci țări NATO au decis să se retragă din Tratatul de la Ottawa, care interzice utilizarea, producerea și stocarea minelor antipersonal. Această decizie marchează o schimbare importantă în politica de control al armamentului în Europa.
În anii ’90, interzicerea minelor antipersonal era considerată un succes major al eforturilor internaționale de limitare a armelor care continuă să reprezinte un pericol pentru civili mult timp după încheierea conflictelor. În 2025, peste 5.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise sau rănite de mine antipersonal și muniții neexplodate, potrivit unei analize preliminare a organizației Landmine and Cluster Munition Monitor.
Tratatul de la Ottawa și implicațiile retragerii
Tratatul de la Ottawa a fost semnat în 1997 de reprezentanți ai peste 120 de țări și a intrat în vigoare în 1999, interzicând utilizarea, producerea, stocarea și transferul minelor antipersonal. În prezent, 166 de state au ratificat tratatul, însă țări precum Statele Unite, Rusia, China și India nu fac parte din acord. Minele antipersonal sunt concepute pentru a răni sau mutila militarii, dar reprezintă un pericol extrem de ridicat pentru populația civilă și după încheierea ostilităților, efectele fiind vizibile și astăzi în zone de conflict precum Balcanii.
Polonia, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia au invocat deteriorarea situației de securitate din Europa și amenințarea reprezentată de Rusia pentru a justifica retragerea din tratat. Toate aceste țări au granițe sau legături geografice directe cu Rusia ori au fost afectate istoric de ocupația sovietică. Ucraina a anunțat, la rândul său, retragerea din tratat în 2025, motivând că Rusia nu respectă acordul și a folosit mine antipersonal pe teritoriul ucrainean. Totuși, în cazul unei țări aflate în război, ieșirea din acord produce efecte doar după încheierea unui tratat de pace.
Minele moderne și pericolul pe termen lung
Ucraina este unul dintre cele mai afectate state din lume, aproximativ 25% din teritoriul său fiind contaminat de mine și alte muniții explozive la jumătatea anului 2025, conform Serviciului ONU pentru Acțiunea împotriva Minelor (UNMAS). Operațiunea de deminare este estimată să coste aproape 35 de miliarde de dolari și să dureze un deceniu. Situația din Ucraina alimentează argumentele statelor din flancul estic al NATO pentru dezvoltarea unor noi capacități de apărare terestră. Polonia intenționează să mineze rapid anumite sectoare ale frontierei sale estice, iar compania de stat Belma a primit deja un contract pentru producția de mine antipersonal. Lituania a anunțat, de asemenea, intenția de a relua producția și achiziția acestor arme.
Experții avertizează însă că revenirea minelor antipersonal ar putea crea probleme pe termen lung. Unele modele moderne folosesc senzori avansați care complică detectarea și neutralizarea lor. În plus, minele nu rămân limitate la câmpul de luptă și pot ajunge în zone frecventate de civili, continuând să provoace victime mult timp după terminarea unui război. Această tendință se înscrie într-un context mai larg de slăbire a acordurilor internaționale privind controlul armamentului, amplificând îngrijorările cu privire la echilibrul forțelor convenționale pe continent.
Sursa: G4Media
