Europa, departe de a fi stăpână pe propria infrastructură digitală, se află într-un punct critic, confruntându-se cu o dependență tot mai acută de serviciile tehnologice ale companiilor americane. În timp ce tensiunile geopolitice, precum conflictul din Groenlanda sau intențiile de a limita influența Statelor Unite, revin în centrul atenției, epoca în care lumea digitală putea funcționa independent dispare tot mai mult în spatele unor ecosisteme dominate de giganti ai tehnologiei din SUA. Într-un astfel de context, întrebarea privind controlul asupra infrastructurii digitale devine o problemă de securitate națională, economică și politică.
### Dependența cotidiană a europenilor față de platformele americane
Pentru milioane de europeni, viața digitală este interconectată cu ecosistemele companiilor din Silicon Valley. Facebook, Google, YouTube sau X (fosta Twitter) sunt nu doar surse de informare și socializare, ci și principalele canale de comunicare și promovare pentru numeroase mici și mijlocii afaceri. Aceste platforme nu reprezintă doar aplicații, ci modul de a lucra, de a face comerț și de a interacționa, ceea ce face ca dependența de ele să fie aproape totală.
Această situație nu este întâmplătoare. Alternativa la aceste giganți, deși prevăzută în planurile europene, rămâne aproape invizibilă pe piața digitală, din cauza birocrației europene și a rolului dominant al Big Tech-ului american. Recent, un oficial important în domeniul securității cibernetice din Belgia a avertizat asupra vulnerabilităților: Europa a „pierdut internetul” din cauza dependenței de infrastructura digitală americană. Într-un sistem în care majoritatea tehnologiilor de bază sunt non-europene, încrederea în independentă devine o iluzie, iar riscurile de a fi blocat sau manipulată cresc exponențial.
### Cloud-ul, nucleul dependenței și riscurile pentru securitatea strategică
Dacă ar fi să identificăm un punct nevralgic în această dependență, acela ar fi infrastructura de cloud. Conform unor analize, Amazon, Microsoft și Google controlează peste 66% din piața de servicii de cloud din Europa. Într-un astfel de peisaj, infrastructura critică – de la baze de date guvernamentale la servicii de sănătate sau transport – funcționează în mare parte pe platforme americane. Acest lucru nu doar că face ca Europa să fie vulnerabilă în fața eventualelor restricții sau întreruperi, dar și limitează autonomia decizională și capacitatea de a dezvolta soluții locale competitive.
Costurile pentru a înlocui aceste platforme sunt uriașe, iar procesul ar dura ani de zile. Încercările europene de a dezvolta o „souverain cloud” sau parteneriate locale se lovesc de obstacole financiare și tehnologice, iar critici precum cei de la ECFR consideră inițiativele de tip „sovereignty washing” doar măsuri de marketing mai mult decât soluții reale. În condițiile în care investirea pentru propria infrastructură ar putea ajunge să coste sute de miliarde de euro sau chiar trifilioane, planurile de autonomie complete par, în prezent, aproape iluzorii.
### Impactul unei posibile severări a relațiilor cu giganții americani
Un scenariu aproape de realitate — în condițiile în care guvernele europene ar decide blocarea completă a accesului la serviciile marilor companii din SUA — ar arunca întreaga societate într-o criză digitală de proporții. Impactul s-ar resimți rapid, de la fragmentarea rețelelor sociale și blocarea conturilor de e-mail, până la dificultățile în accesarea și utilizarea aplicațiilor esențiale pentru muncă, educație sau administrație. Acest șoc tehnologic ar transforma viața de zi cu zi într-una mai lentă, mai complicată și, inevitabil, mai costisitoare pentru milioane de utilizatori obișnuiți.
Pentru instituțiile publice și infrastructurile critice, efectele ar fi și mai devastatoare. Multe servicii de e-government, baze de date medicale sau sisteme de securitate se bazează deja pe cloud-ul american, iar o deconectare bruscă ar putea genera întreruperi majore, riscuri de securitate și costuri uriașe pentru reconstrucția rapidă a unui sistem european propriu. În vremuri de criză, aceste vulnerabilități constructive ar putea deveni amenințări la adresa stabilității și funcționării statului.
### Ministere, instituții și poziții europene: lupta pentru autonomie
La nivel european, analiza dependenței actuale a ecosistemului digital arată clar că Europa rămâne „puternic dependentă” de tehnologia americană, atât în sectorul privat, cât și în cel public. Documentele oficiale accentuează riscurile geopolitice și economice generate de această dependență și propun măsuri concrete pentru crearea unei infrastructuri digitale europene eficiente.
Totodată, vocile influente din Uniune sunt tot mai vehemente, recomandând ca în procesul de modernizare digitală, NATO și UE să nu mai poată avea încredere 100% în partenerii americani. Se vorbește des despre crearea unui „EuroStack”, o strategie de tehnologii europene, dar implementarea acesteia rămâne dificilă, având în vedere cele două decenii de consolidare a ecosistemelor dominante.
Este clar, însă, că Europa se află într-un punct de cotitură. În condițiile în care dependența de tehnologiile americane devine tot mai dificil de gestionat, răspunsul trebuie să fie unul strategic, pregătit pentru un proces de tranziție de durată. Întrebarea nu mai e dacă, ci când va începe această mutare, iar riscurile sunt atât de mari încât pentru mulți experți, Europa ar putea ajunge doar un „chiriaș” pe propriul său internet, dacă nu acționează cu înțelepciune și viziune.
