Concluziile FMI în România indică faptul că inflația va rămâne ridicată până la sfârșitul anului 2026, în timp ce creșterea economică va fi modestă, în jur de 1% în 2025, ceea ce reprezintă o scădere față de prognoza anterioară de 1,6%, și 1,4% în 2026. Se anticipează că economia va crește treptat, într-un context de consolidare fiscală, esențială pentru soluționarea deficitelor în creștere. Recentul pachet de reforme pentru perioada 2025-2026, incluzând măsuri fiscale, este considerat un pas important înainte, însă implementarea completă a acestora și măsurile adiționale pentru 2027, menite să reducă deficitul fiscal sub 3% din PIB, sunt vitale pentru asigurarea sustenabilității fiscale și macroeconomice. În privința politicii monetare, abordarea prudentă a Băncii Naționale a României rămâne adecvată, însă o flexibilitate crescută a cursului de schimb pe termen mediu ar putea consolida reziliența în fața șocurilor.
De asemenea, specialiștii consideră că avansarea reformelor structurale și eficientizarea statului sunt esențiale pentru utilizarea optimă a fondurilor europene și pentru stimularea creșterii economice, în condițiile din ce în ce mai stricte ale ajustării fiscale.
Activitatea economică a fost moderată, iar recent inflația a crescut semnificativ, impulsionată de factori temporari. În 2024, creșterea reală a PIB-ului a fost de 0,8%, însă a fost încetinită de reducerea continuă a investițiilor, în ciuda unui consum susținut de majorarea salariilor. În primele șase luni ale lui 2025, dinamica economiei a rămas slabă, din cauza incertitudinii crescute, conform raportului publicat de FMI.
Inflația de bază a rămas ridicată, cu 7,9% în august față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențată de creșterea salariilor și de persistenta creștere a prețurilor din sectorul serviciilor. În același timp, inflația generală a atins 9,9%, pe fondul eliminării plafonului prețului energiei electrice și majorării TVA.
Potrivit raportului, deficitele gemene s-au adâncit, deteriorând și mai mult echilibrul fiscal, deficitul fiscal ajungând la 8,7% din PIB în 2024. Acesta a fost cauzat de creșterea cheltuielilor cu pensiile, salariile din sectorul public și investițiile publice finanțate din surse interne. Creșterea deficitului fiscal a amplificat și deficitul de cont curent, care a atins 8,4% din PIB. În ciuda măsurilor de plafonare a salariilor și pensiilor, deficitul fiscal a rămas ridicat și în prima jumătate a anului 2025, din cauza creșterii continue a cheltuielilor curente.
