Estimările Fondului Monetar Internațional pentru România: Inflația va persista ridicată până în 2026, economia va crește lent pe măsură ce se întărește fiscalitatea, implementarea integrală a reformelor este esențială, iar politica prudentă a Băncii Naționale a României se menține potrivităea noastră”

Concluziile FMI în România indică faptul că inflația va rămâne ridicată până la sfârșitul anului 2026, în timp ce creșterea economică va fi modestă, în jur de 1% în 2025, ceea ce reprezintă o scădere față de prognoza anterioară de 1,6%, și 1,4% în 2026. Se anticipează că economia va crește treptat, într-un context de consolidare fiscală, esențială pentru soluționarea deficitelor în creștere. Recentul pachet de reforme pentru perioada 2025-2026, incluzând măsuri fiscale, este considerat un pas important înainte, însă implementarea completă a acestora și măsurile adiționale pentru 2027, menite să reducă deficitul fiscal sub 3% din PIB, sunt vitale pentru asigurarea sustenabilității fiscale și macroeconomice. În privința politicii monetare, abordarea prudentă a Băncii Naționale a României rămâne adecvată, însă o flexibilitate crescută a cursului de schimb pe termen mediu ar putea consolida reziliența în fața șocurilor.

De asemenea, specialiștii consideră că avansarea reformelor structurale și eficientizarea statului sunt esențiale pentru utilizarea optimă a fondurilor europene și pentru stimularea creșterii economice, în condițiile din ce în ce mai stricte ale ajustării fiscale.

Activitatea economică a fost moderată, iar recent inflația a crescut semnificativ, impulsionată de factori temporari. În 2024, creșterea reală a PIB-ului a fost de 0,8%, însă a fost încetinită de reducerea continuă a investițiilor, în ciuda unui consum susținut de majorarea salariilor. În primele șase luni ale lui 2025, dinamica economiei a rămas slabă, din cauza incertitudinii crescute, conform raportului publicat de FMI.

Inflația de bază a rămas ridicată, cu 7,9% în august față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențată de creșterea salariilor și de persistenta creștere a prețurilor din sectorul serviciilor. În același timp, inflația generală a atins 9,9%, pe fondul eliminării plafonului prețului energiei electrice și majorării TVA.

Potrivit raportului, deficitele gemene s-au adâncit, deteriorând și mai mult echilibrul fiscal, deficitul fiscal ajungând la 8,7% din PIB în 2024. Acesta a fost cauzat de creșterea cheltuielilor cu pensiile, salariile din sectorul public și investițiile publice finanțate din surse interne. Creșterea deficitului fiscal a amplificat și deficitul de cont curent, care a atins 8,4% din PIB. În ciuda măsurilor de plafonare a salariilor și pensiilor, deficitul fiscal a rămas ridicat și în prima jumătate a anului 2025, din cauza creșterii continue a cheltuielilor curente.

Sursa articol