Numărul morților în urma revoltelor din Iran aproape că amenință să depășească pragul de 30.000, o cifră care evidențiază amploarea și gravitatea celui mai recent val de proteste care zguduie țara din luna septembrie. Conform informațiilor furnizate de revista americană Time, doar în ultimele două zile ale săptămânii trecute, adică pe 8 și 9 ianuarie, forțele de securitate iraniene au ucis aproape 30.000 de cetățeni în confruntările care au avut loc în întreaga țară. Aceasta reflectă o situație de o violență extremă, dar și un nivel de antagonism față de regimul politic actual, care pare să fi rămas de neoprit în fața manifestărilor de protest spontane și condamnate internațional.
Revolta populistă și represaliile brutale ale autorităților
De aproape patru luni, Iranul este scena unei revolte masive, declanșate inițial de moartea în custodie a tânărului Mahsa Amini. Femeia, în vârstă de 22 de ani, a fost arestată pentru că purta inadecvat hijabul, însă cazul său a devenit prilejul pentru o reacție atât de puternică încât a reușit să unească diverse segmente ale populației în proteste de amploare. Aceasta a fost însă întâmpinată cu o represiție dură din partea puterii, care a folosit forța excesivă pentru a dispersa mulțimile, efectuând arestări în masă și chiar pierderi de vieți omenești.
Organizațiile pentru drepturile omului și diverși observatori independenți au denunțat violența sistematică și brutalitatea acțiunilor autorităților. Potrivit rapoartelor, numărul de morți a crescut de la câteva sute la început și a continuat să se mărească exponențial în ultimele săptămâni. În acest context, cifrele actuale – aproape 30.000 de victime – indică un conflict civil de o gravitate deosebită, dificil de gestionat de către regimul islamic de la Teheran.
Situația internațională și impactul asupra regimului
De-a lungul atingerea punctului de maximum al violenței, comunitatea internațională a formulat critici vehemente și a cerut autorităților să oprească represaliile. Reprezentanți ai ONU și lideri occidentali au condamnat în termeni duri atrocitățile comise împotriva civililor neînarmați și au solicitat deschiderea unor anchete independente. În același timp, Iranul respinge aceste acuzații, susținând că intervine pentru a restabili ordinea publică și a combate “tendințele destabilizatoare” din exterior.
Contextul internațional a devenit și mai complicat în ultimele zile, după ce la Teheran s-a intensificat retorica de susținere pentru forțele de securitate și s-au intensificat măsurile de control asupra mass-media și a accesului la informație. În timp ce revolta populară pare să fi pierdut din amploare în unele zone, tensiunile rămân extrem de ridicate, iar perspectivele de soluționare pașnică par, deocamdată, departe.
Irani tot mai izolat pe plan diplomatic, un regim aflat în criza legitimării și un popor care solicită reforme profunde – aceste sunt, pe lângă cifrele care înfățișează violența, unele dintre cele mai dure realități cu care se confruntă în aceste zile Iranul. În timp ce lumea privește atent și așteaptă evoluții, situația rămâne extrem de volatilă, iar orice escaladare a conflictului poate avea consecințe imprevizibile pentru regiune și pentru stabilitatea internațională.
