Conform Economica: România și-a dublat exporturile de energie electrică în prima jumătate a anului 2026, față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 5 TWh, în timp ce importurile au stagnat. Această evoluție pozitivă este susținută de o creștere semnificativă a producției interne, în special din surse hidro și regenerabile, concomitent cu o ușoară scădere a consumului net.
Datele publicate de Transelectrica indică o scădere de 0,1% a consumului intern net și o majorare de 7% a producției nete de energie în perioada ianuarie-iunie 2026, comparativ cu primul semestru al anului precedent. În acest context, schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat o creștere spectaculoasă de 52%, în timp ce importurile au avansat marginal cu 0,4%.
România a înregistrat un consum intern net de 26,4 TWh, la o producție internă netă de 25,6 TWh. Exporturile de energie electrică au totalizat 5 TWh, în creștere față de 3,3 TWh în primele șase luni din 2025, în timp ce importurile s-au ridicat la 5,8 TWh, ușor peste nivelul de 5,7 TWh din anul anterior. Astfel, țara a rămas importator net de energie electrică, însă soldul negativ s-a redus semnificativ, ajungând la 0,8 TWh, față de 1,4 TWh în primul semestru al anului trecut.
Producție consolidată pe hidro și regenerabile
Creșterea exporturilor este direct legată de o producție energetică sporită, impulsionată în principal de centralele hidroelectrice și de cele din surse regenerabile. Condițiile hidrologice favorabile, comparativ cu anul problematic 2025, alături de dublarea capacității instalate în sectorul fotovoltaic – depășind pragul de 4.000 MW – au contribuit la acest avans. Producția de energie a crescut cu 7%, sursele menționate compensând parțial opririle de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, unde unul dintre reactoare a fost nefuncțional timp de 1.800 de ore, și scăderea producției la grupurile termice, afectată de restrângerea capacității pe cărbune.
Producția de energie din hidrocentrale a atins 7,4 TWh în primele șase luni ale anului 2026, o creștere față de 6,3 TWh în aceeași perioadă din 2025. Centralele hidro au devenit astfel prima sursă de generare de energie electrică din țară, contribuind cu 29% la totalul producției naționale. Eolienele și panourile fotovoltaice au generat 5,5 TWh, reprezentând 21% din producția totală, în creștere de la 4,6 TWh în primul semestru din 2025. Ca urmare a opririlor programate, producția nucleară a scăzut la 4,2 TWh, de la 4,7 TWh în prima jumătate a anului 2025, iar termocentralele pe gaze și cărbune au produs 7,1 TWh, față de 7,5 TWh în anul precedent.
Perspective incerte pentru trimestrul al treilea
Se anticipează că datele pentru trimestrul al treilea al anului 2026 vor reflecta o situație mai dificilă, în special din cauza condițiilor hidrologice secetoase. Centrala de la Cernavodă se confruntă cu opriri prelungite din cauza debitului scăzut al Dunării, iar producția hidroelectrică, în special la Porțile de Fier, va fi, de asemenea, afectată. Deși se așteaptă o ușoară creștere a producției din termocentrale și din fotovoltaice, acestea este puțin probabil să compenseze integral scăderea. Se prognozează, prin urmare, o creștere a importului net de energie, influențată și de temperaturile ridicate.
Exporturile de energie electrică au demonstrat o creștere de 52% în primul semestru din 2026.
România a consumat intern net 26,4 TWh în primele șase luni din 2026.
Sursa: Economica
