Economia subterană a Germaniei a înregistrat în 2025 cel mai înalt nivel din ultimul deceniu, fiind rezultatul unor probleme economice tot mai acute cu care se confruntă țara. Acest fenomen, de natură complexă și diversificată, reflectă dificultățile tot mai evidente ale uneia dintre cele mai mari economii ale Europei, afectată de fluctuațiile pieței globale, criza energetică și insuficiențele sistemului fiscal.
### O creștere alarmantă a economia clandestine
Estimările recente indică faptul că economia subterană din Germania a crescut semnificativ în ultimii ani, atingând un nivel record în 2025. Potrivit studiilor realizate de Friedrich Schneider, specialist în domeniul finanțelor la Universitatea din Linz, această creștere se datorează în principal încercărilor de a evada fiscalitatea, dar și a crizei locurilor de muncă și a prețurilor în creștere care afectează atât mediul de afaceri, cât și populația.
„Dimensiunea economiei informale în Germania a crescut considerabil, fiind o reacție directă la presiunile fiscale și economice. Persoanele și companiile caută modalități de a-și proteja veniturile în fața taxelor tot mai mari și a costurilor crescute”, explică Schneider. În plus, dramatismul situației este amplificat de faptul că anumite sectoare, precum construcțiile, comerțul sau serviciile informale, s-au transformat în refuge pentru cei dezamăgiți de sistemul formal.
### Factorii care alimentează fenomenul clandestin
De la începutul pandemiei și până în 2025, economia subterană a fost alimentată de o combinație de factori externi și interni. Criza energetică cauzată de tensiunile geopolitice a dus la creșterea facturilor pentru utilități și la o scădere a profitabilității în anumite industrii, ceea ce a încurajat mulți antreprenori și angajați să treacă în zona gri sau neoficială.
În același timp, reformele fiscale și birocratia excesivă au făcut ca unii compatrioți să fie încurajați să evite plata taxelor, fie pentru a supraviețui, fie pentru a păstra locuri de muncă cu orice preț. În plus, creșterea prețurilor la alimente și combustibili contribuie la nemulțumirea generală, determinând unii să opteze pentru activități clandestine ca sursă de venit suplimentar.
Economia subterană nu reprezintă doar un fenomen marginal, ci un procent semnificativ din PIB-ul țării, estimat de specialiști la aproximativ 10% sau mai mult. Această dimensiune ridicată pune presiune suplimentară asupra sistemului public de sănătate și social, precum și asupra autorităților fiscale, care încearcă cu disperare să combată evaziunea fiscală tot mai răspândită.
### Implicații pentru economia germană și perspectivele viitoare
Cu toate că autoritățile germane au intensificat controalele și au anunțat măsuri ferme pentru reducerea economiei informale, rezultatele concrete par încă departe. Creșterea accentuată a economiei clandestine ridică serioase întrebări despre capacitatea sistemului fiscal de a gestiona aceste provocări și despre sustenabilitatea modelului în actualele condiții.
În timp ce experții avertizează că fenomenul poate avea efecte negative asupra ponderii economiei legale și asupra bugetului public, mulți analizează și perspectivele pe termen lung. Se estimează că dacă actualele tendințe continuă, diferența între cota fiscală și banii evadați va crește, afectând investițiile publice în infrastructură, educație și sănătate.
Situatia din Germania servește ca un semnal de alarmă pentru alte state europene, unde evaziunea fiscală și economia subterană devin tot mai problematice. În condițiile în care criza mondială și instabilitatea geopolitică persistă, este de așteptat ca aceste fenomene să se amplifice, însă măsurile pentru contracarare trebuie să fie urgent întărite pentru a preveni o criză mai largă în economia europeană.
