Conform Economistul.ro: Europa, invitată să pregătească sancțiuni anticorupție post-Trump
Guvernele europene ar trebui să înceapă, încă din mandatul actual al administrației americane, să documenteze tranzacțiile externe susceptibile de corupție și să pregătească terenul pentru sancțiuni coordonate cu Statele Unite după plecarea lui DONALD Trump de la Casa Albă. Această propunere vine din partea a doi analiști ai European Council on Foreign Relations (ECFR), SARAH McCOOL și JIM O’BRIEN, care sugerează întărirea regimurilor europene de sancțiuni anticorupție și explorarea colaborării cu organisme precum OLAF și Parchetul European în acest sens.
Ideea centrală este ca o viitoare administrație americană să dispună, încă din prima zi, de instrumente și informații pentru a sancționa persoane și instituții din afara SUA implicate în tranzacții corupte. Comentariul ECFR, publicat pe 10 august 2026, subliniază că astfel de mecanisme ar putea fi folosite pentru a contracara potențialele consecințe ale politicilor externe actuale ale Washingtonului, care ar putea favoriza anumite interese financiare.
Zone de risc și cooperare transatlatică
Analiza identifică drept zone cu potențial de risc regiuni precum Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Gaza, Rusia și Ucraina. În aceste zone, acordurile comerciale, drepturile asupra terenurilor sau infrastructurii pot influența ulterior opțiunile politice. Autorii consideră că investigațiile jurnalistice, cele ale societății civile, precum și cele inițiate de guvernele europene și Congresul american ar putea furniza baza necesară pentru eventuale decizii de sancționare.
În context european, se propune examinarea unei posibile cooperări între instrumentele UE privind statul de drept, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European, și autoritățile americane responsabile de sancțiuni. Această cooperare ar viza, cel mai probabil, schimbul de informații și asistență în investigarea cazurilor de corupție transfrontalieră.
Autorii avertizează că mai multe inițiative de politică externă ale administrației Trump ar putea crea avantaje financiare pentru persoane apropiate oficialilor americani, iar efectele acestor aranjamente s-ar putea extinde și după încheierea mandatului actual. Ei subliniază că sancțiunile anticorupție, spre deosebire de procedurile penale interne, nu sunt afectate de puterea prezidențială de grațiere, un aspect considerat relevant în contextul posibilei grațieri a unor persoane apropiate administrației înaintea încheierii mandatului.
Guvernele europene sunt încurajate să păstreze informații despre tranzacțiile în care sunt implicate companii sau finanțări europene, să refuze sprijinul financiar acolo unde interesele europene sunt compromise și să își consolideze propriile regimuri de sancțiuni. O politică europeană de sancțiuni, coordonată cu măsurile americane, ar crește semnificativ presiunea internațională asupra persoanelor sau instituțiilor vizate. Această coordonare ar putea include și Regatul Unit, multiplicând efectul sancțiunilor asupra accesului la sistemul financiar și comercial global.
Analiza ECFR, deși sugerează scenarii potențiale și oferă exemple de tranzacții considerate suspecte, menționează explicit că acestea nu reprezintă concluzii judiciare definitive de corupție. Scopul principal al propunerii este de a pregăti Europa și SUA pentru o eventuală politică anticorupție robustă, imediat după schimbarea administrației de la Washington, prin documentarea, protejarea informațiilor și consolidarea instrumentelor legale.
Sursa: Economistul.ro
