Guvernul a adoptat marți o ordonanță de urgență menită să facă față deficitului accentuat de personal din instanțe și parchete, o problemă ce a amplificat dificultățile în administrarea justiției în ultimii ani. Decizia vine într-un context în care sistemul judiciar se confruntă cu o criză de resurse umane, ce afectează eficiența și calitatea actului de justiție, mai ales în cazul instanțelor locale și parchetelor de proximitate, unde numărul funcționarilor a scăzut dramatic.
Prelungiri și măsuri temporare pentru menținerea funcționării sistemului judiciar
Potrivit unui comunicat oficial al Guvernului, ordonanța vizează, în principal, măsuri temporare pentru stabilizarea resurselor umane din domeniul justiției. Printre cele mai importante decizii luate se numără prelungirea, cu încă un an, a anumitor măsuri de sprijin pentru instanțe și parchete. Este vorba despre facilități menite să prevină scăderea drastică a numărului de angajați, dar și despre unele formate pentru coordonarea resurselor și pentru optimizarea activităților judiciare în condițiile unui personal insuficient.
Autoritățile speră astfel să acopere perioada de tranziție pe care o traversează sistemul, în condițiile în care numărul magistraților și personalului auxiliar a scăzut continuu din cauza unor dificultăți de recrutare și retenție. “Această măsură este esențială pentru a asigura continuitatea și eficiența în judecată, mai ales în fața intimidărilor generate de deficitul de personal”, au precizat sursele oficiale.
Contextul crizei de personal în justiție
De mai mulți ani, sistemul judiciar românesc se confruntă cu provocări serioase în domeniul resurselor umane. Din cauza salariilor considerate mici în comparație cu mărimea responsabilităților sau a condițiilor de muncă, mulți magistrați și angajați auxiliar au ales să părăsească sistemul, lăsând în urmă un deficit care s-a adâncit dramatic în ultimul timp.
Această situație a fost amplificată și de criza pandemiei, precum și de dificultățile economice generale, care au împiedicat recrutarea și formarea noilor specialiști. În plus, unele criticări legate de condițiile interne, lipsa de sprijin și dificultățile în procesul decizional au făcut ca sistemul judiciar să fie perceput ca fiind departe de eficiența dorită și de standardele europene.
Impactul măsurilor și perspectivele viitoare
În contextul actual, oficialii guvernamentali subliniază că aceste măsuri temporare sunt doar o soluție pe termen scurt. Ei susțin că, pentru o reformă durabilă, este nevoie de investiții în resurse umane și în infrastructură, precum și de o reevaluare a politicilor de recrutare și retenție.
Deocamdată, însă, autoritățile par să se concentreze pe evitarea blocajelor în funcționarea justiției. Prelungirea cu un an a măsurilor de sprijin reprezintă o încercare de a menține stabilitatea în sistem, dar rămâne de văzut dacă acestea vor fi suficiente pentru a ameliora criza de personal sau dacă va fi nevoie de un plan pe termen lung, incluzând și măsuri de reformă structurală.
Între timp, instanțele din întreaga țară continuă să funcționeze în condiții dificile, unde resursele umane insuficiente afectează atât timpii de soluționare a cauzelor, cât și calitatea actului de justiție. Lipsa unor soluții clare și sustenabile a generat critici din partea profesioniștilor din domeniu, dar și a organizațiilor internaționale, care solicită autorităților române o abordare mai strategică pe termen lung pentru redresarea sistemului judiciar.
În orice caz, ultimele decizii ale guvernului arată determinarea politică de a preveni o criză totală în justiție, însă provocările rămân sofisticate, iar timpul va demonstra dacă aceste măsuri temporare vor fi suficiente pentru a asigura stabilitatea și eficiența sistemului legal din România.
