Conform Antena 3: Reactorul 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă va fi oprit în următoarele două zile din cauza nivelului critic atins de Dunăre. Fluviul a ajuns la pragul de -230 centimetri, o situație fără precedent în ultimele decenii, conform datelor furnizate de satelitul Copernicus al Agenției Spațiale Europene și de European Drought Observatory. Seceta severă afectează în special Europa Centrală, regiune ce contribuie cu aproximativ 80% la debitul total al Dunării.
Demontarea teoriilor conspiraționiste despre furtul apei
În mediul online, situația a generat un val de teorii ale conspirației, una dintre cele mai vehiculate fiind legată de presupusul „furt” al apei Dunării de către țările din amonte, precum Germania, Austria și Ungaria, care ar fi rerutat sau stocat apa pentru propriile nevoi. Inginerul Paul Gheorghiescu, cu peste 45 de ani de experiență în sectorul hidroenergetic, explică, pentru antena3.ro, de ce acest scenariu este imposibil din punct de vedere științific.
„Aportul părții superioare a bazinului Dunării, respectiv Germania și Austria, nu este deosebit de mare”, precizează inginerul. Potrivit acestuia, „40-50% din apa Dunării vine de aici, de foarte aproape, din zona Belgradului, unde sunt principalii afluenți ai acestei zone: Drava, Velika Morava și Sava. Iar de pe malul stâng, vine Tisa”. Faptul că aportul principal provine din zona sârbească face imposibil ca Germania, de exemplu, să poată reține cantități semnificative de apă.
Capacitatea hidrocentralelor din Germania, incomparabilă cu Porțile de Fier
Germania dispune de 13 hidrocentrale pe Dunăre, însă acestea nu au lacuri de acumulare mari, ci „stăvilare”, denumite baraje mobile. Cea mai puternică dintre ele, Kachlet, are o putere de 53 MW, mult sub cei 194,4 MW ai Porților de Fier 1. Aceste structuri sunt destinate hidroenergiei și navigației și nu pot influența volumele mari de apă ale fluviului.
Chiar și cele 27 de rezervoare de apă deținute de stat în Bavaria, cu o capacitate totală de 180 de milioane de metri cubi, reprezintă un volum extrem de mic în comparație cu resursa anuală de apă a României, care se ridică la 42 de miliarde de metri cubi. La debitul mediu al Dunării de circa 6.000 de metri cubi pe secundă, aceste rezervoare s-ar umple teoretic în câteva ore. În practică, însă, lipsa unei infrastructuri complexe de redirecționare împiedică astfel de scenarii rapide. Chiar și cu un debit practicabil de 100 mc/s, umplerea ar dura aproximativ o lună.
Acumularea de rezerve de apă se face, de regulă, încă din primăvară, țări precum România având deja constituite stocuri. Seceta, conform datelor, afectează în mod egal toate țările riverane, inclusiv pe cele acuzate că ar fi cauzat problemele.
181 de localități din România afectate de secetă, rezervele sub 70%
În România, situația hidrologică se reflectă în alimentarea cu apă a zeci de localități. La data de 9 august 2026, gradul de umplere al celor 39 de lacuri de acumulare era de 70,63%, asigurând necesarul de apă brută. Cu toate acestea, prognozele pentru sfârșitul lunii august indică un coeficient de umplere de aproximativ 66% pentru cele 40 de lacuri principale.
Seceta continuă să lovească Europa, iar imaginile satelitare și datele oficiale confirmă scăderi semnificative ale nivelului Dunării chiar și în Germania, Austria și Ungaria. La Budapesta, nivelul a atins minimul istoric de 28 de centimetri, blocând traficul fluvial. În Ungaria, o știre despre deturnarea a 2 milioane de metri cubi de apă din Tisa pentru irigarea unui parc natural a fost, de asemenea, încadrată în contextul secetei. Acest volum, însă, este insignifiant în raport cu debitul Dunării.
Sursa: Antena 3
