Dragoș Pîslaru, ministru delegat pentru Investiții și Proiecte Europene, a făcut cunoscut miercuri, în cadrul celei de-a șasea ediții a evenimentului Banking Forum organizat de Financial Intelligence, intenția sa de a recomanda Coaliției să demareze organizarea planului 2028-2034 odată cu startul trimestrului 1 din următorul an.
Pîslaru subliniaza beneficiile unui demaraj anticipat al planificării, înainte de finalizarea negocierilor de la Bruxelles, menționând că așteptarea până în decembrie 2027 ar putea însemna ratarea prefinanțării din iunie 2028. Având în vedere că 2028 este un an electoral, formularea planurilor într-un astfel de context va reprezenta o provocare.
Ministrul a punctat că există deja negocieri pe bugete pentru perioada 2028-2034 și a identificat o mare ocazie pentru România în acest sens. El și-a îndreptat atenția către Componenta I, la care sunt alocate 60 de miliarde euro și Componenta II cu fond de competitivitate. A supus atenției presupunerea conform căreia România ar prioritiza zona de instrumente financiare și intenția de a aloca aproximativ 10 miliarde la instrumente financiare pentru perioada 2028–2034.
El a evidențiat că există 1,18 miliarde de euro alocate instrumentelor financiare pentru coeziune și 1,25 miliarde euro pentru PNRR, aducând totalul la 2,4 miliarde de euro. Subliniind că acest lucru oferă oportunitatea de a testa și pilota diverse metode, Pîslaru a subliniat importanța parteneriatului cu Banca de Investiții și Dezvoltare.
Pîslaru sugerează ca investiții europene și naționale să nu fie planificate separat, sintetizând că România și-ar putea permite un ritm mediu al investițiilor de 10 miliarde euro pe an pentru perioada 2028-2034.
Potrivit ministrului, se poate crea un buget de 140 de miliarde (70 de miliarde de euro din fonduri europene și 70 de miliarde naționale). Acest lucru ar permite o împărțire mai generoasă a sumelor pentru agricultură și regiuni de dezvoltare, lăsând disponibile 75 de miliarde euro pentru a face față marilor provocări ale societății românești.
Prin urmare, Pîslaru susține importanța ca la momentul aderării la UE să îmbinăm resursele naționale și europene pentru prima dată, implicând posibile sisteme unite de audit și de trasabilitate, precum și sisteme de evaluare comune. El a insistat că nu are sens ca fondurile europene și naționale să fie gestionate separat, mai ales că în mod obișnuit, fondurile naționale sunt mai mari decât cele europene.
