În anii de glorie ai lui Liviu Dragnea la conducerea PSD, între 2016 și 2019, Curtea Constituțională a schimbat regulile în dosarele de corupție, scoțând SRI din ecuație. Deciziile CCR au avut ca efect golirea de probe a multor dosare penale, inclusiv a celui în care Dragnea este acuzat de fapte de corupție.
Traseul sinuos al probelor
Până în 2016, interceptările telefonice în dosarele de corupție erau permise în baza unor mandate judecătorești. Acestea se bazau pe faptul că infracțiunile de corupție erau considerate o amenințare la siguranța națională și erau menționate în Strategia Națională de Apărare.
După 2016, Curtea Constituțională a emis mai multe decizii importante. Decizia 51/2016 a stabilit neconstituționalitatea implicării SRI în dosarele penale ca „alte organe specializate ale statului”. Au urmat Decizia 26/2019, care a declarat neconstituționale protocoalele dintre Parchetul General și SRI, și Decizia 55/2020, care a interzis utilizarea înregistrărilor obținute prin mandate de siguranță națională ca probe în procese penale.
Efectul acestor decizii a fost resimțit imediat. Dosarele de corupție au fost afectate, multe probe fiind eliminate, având în vedere efectul retroactiv al deciziilor CCR.
În Dosarul Tel Drum, procedura de cameră preliminară a fost suspendată timp de aproape doi ani, timp în care Înalta Curte a analizat legalitatea mandatelor de interceptare. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare emise în perioada 2007-2009. Instanța supremă a decis, pe 29 mai 2025, că aceste mandate sunt ilegale, anulând probele obținute în baza lor.
Echipele mixte DNA-SRI și nulitatea probelor
O nouă problemă a apărut odată cu reînceperea procedurii de cameră preliminară în Dosarul Tel Drum. Avocații au solicitat să se afle dacă au existat echipe operative comune DNA-SRI în acest caz.
Mai mulți inculpați au ridicat obiecții legate de modul în care au fost puse în aplicare mandatele de supraveghere tehnică. Unul dintre inculpați a cerut detalii despre cooperarea dintre cele două instituții. Un altul a solicitat clarificări cu privire la aplicarea unui protocol din 2009. De asemenea, a fost solicitată o adresă către Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă au fost constituite echipe operative.
Tribunalul București a stabilit următorul termen pentru procedura de cameră preliminară în Dosarul Tel Drum pentru data de 17 aprilie 2026.
Prejudiciul în Dosarul Tel Drum: peste 100 de milioane de lei
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu. Acuzațiile se referă la perioada 2001-2017 și la atribuirea unor contracte către firma Tel Drum SA.
Prejudiciul total în Dosarul Tel Drum este estimat la peste 110 milioane de lei, echivalentul a peste 22 de milioane de euro. Acesta include prejudicii aduse Uniunii Europene, bugetului de stat și Consiliului Județean Teleorman.
Procurorii DNA au reținut în Rechizitoriul din dosarul 986/P/2014 că Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, a înființat în 2001 un grup infracțional organizat, cu scopul de a obține fonduri publice în mod fraudulos.
Liviu Dragnea a fost anterior condamnat în alte două dosare: Dosarul Referendumului, unde a primit o condamnare cu suspendare, și Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, unde a fost condamnat la închisoare cu executare. Fostul lider PSD a fost eliberat condiționat în iulie 2021.
