Procesul intentat de Grupul Civic IOR-Titan, care vizează anularea retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR, a fost reluat recent în instanță, după o pauză de câțiva ani. În noua fază a litigiului, moștenitorul Mariei Cocoru, Petre Băjenaru, implicat în afaceri imobiliare, a fost introdus oficial în dosar, ridicând tensiunea și complexitatea cazului, care a devenit o veritabilă confruntare între interesul public și interesele private.
Controversele retrocedării și implicațiile legale
Inițial, în 2005, fostul primar general Adriean Videanu a emis o dispoziție de retrocedare a unei porțiuni semnificative din Parcul IOR către moștenitorii fostei proprietare Maria Cocoru. În timp, această decizie a stârnit numeroase controverse, fiind percepută de agențiile civice și de localnici ca un pas în dezacord cu interesele comunității și regenerarea urbană durabilă. Grupul Civic IOR-Titan susține însă că procesul de retrocedare nu a fost efectuat conform legii, ceea ce a stat la baza cererii lor de anulare a dispoziției.
Recent, instanța a repus pe rol această cauză, după ce Petre Băjenaru a fost introdus în proces, solicitând anularea dispozițiilor din 2005. La termenul din 27 ianuarie, avocații părților au avut o serie de contre și încercări de blocare procedurală, întâmpinând respingeri din partea tribunalului. În timpul ședinței, avocata lui Băjenaru a cerut schimbarea judecătorului, invocând lipsa de imparțialitate. Procesul nu a fost însă întrerupt, iar dezbaterile continuă în aceste zile, cu așteptarea unei decizii care să clarifice dacă retrocedarea a fost realizată legal sau nu.
Tensiunile și controversele legate de proces
După ce instanța a admis excepția privind capacitatea procesuală a părților, avocații au ridicat chestiuni legate de legalitatea și de statutul moștenitorului Petre Băjenaru, despre care susțin că ar trebui să demonstreze oficial dreptul de moștenitor prin documente originale. Discuțiile au degenerat și din cauza unor suspiciuni privind imparțialitatea judecătorului, avocata părții vătămate anunțând că va depune cerere de recuzare, invocând lipsă de imparțialitate și antepronunțare.
Cazul capătă și un caracter de scandal public, întrucât în același timp au fost semnalate activități ilegale în zona retrocedată, precum tăieri și distrugeri masive ale vegetației, unele dintre acestea fiind asociate cu interesele afaceristului Petre Băjenaru. În condițiile în care terenul a fost aproape complet distrus de incendii și tăieri, cetățenii și organizațiile civice solicită permanent clarificări legale și acțiuni ferme împotriva distrugerii mediului.
Context și implicare politică
Petre Băjenaru, care s-a identificat ca moștenitor al proprietății, are legături strânse cu mediul politic și de afaceri. În trecut, investițiile sale includ firme deținute în relație cu persoane din cercurile influente ale administrației locale, și chiar donații către partide politice. Aceste legături l-au făcut un personaj controversat, acuzat atât de activități imobiliare discutabile, cât și de implicare în practici de retrocedare folosite ca strategie de apropriere a terenurilor din zone prețioase ale capitalei.
În timp ce procesul continuă, reprezentanții civici și localnicii speră că justiția va fi imparțială și că va reuși să clarifice legalitatea retrocedării, precum și să tragă la răspundere eventualii vinovați implicați în distrugerea Parcului IOR. Disputele din jurul acestei zone ar putea avea efecte pe termen lung, nu doar în privința legii, ci și în privința modului în care administrația publică gestionează resursele urbane și implementarea legii în fața unor interese financiare și politice potente. Cu toate acestea, disputa rămâne deschisă, iar evoluția cazului depinde de deciziile judecătorilor, dar și de reacția autorităților în fața activităților ilegale din teren.
