Doar 5% dintre locuitorii Groenlandei doresc o apropiere mai accentuată cu Statele Unite, în timp ce majoritatea preferă autonomia și relații cu Uniunea Europeană, conform unui sondaj recent. Rezultatele ilustrează complexitatea și diversitatea opiniilor în rândul populației unei insule arctice cu statut de teritoriu autonom, în contextul geopolitic tot mai agitat din regiune.
Groenlanda, un teren între marile puteri
Insula Groenlanda, cea mai mare insulă de pe planetă, ascunde în substrat uriașe resurse naturale și ocupă un loc strategic într-un peisaj geopolitic în rapidă schimbare. Deținând statutul de teritoriue autonom în cadrul Regatului Danemarcei, această insulă arctică devine din ce în ce mai atractivă pentru marile puteri, în special pentru SUA și Uniunea Europeană, care urmăresc să își consolideze influența în regiune. Cu toate acestea, populația locală pare să fie reticentă în privința apropierii de Washington, preferând, cel puțin în această etapă, o politică de independență față de orice alianță străină.
Rezultatele sondajului: o polarizare a opiniilor
Sondajul, realizat de ziarul danez Copenhagen Post, scoate în evidență o diferență clară de viziuni. Doar 5% dintre cei chestionați și-au exprimat dorința pentru o alianță mai strânsă cu Statele Unite, în cazul în care ar avea de ales între această opțiune și o colaborare extinsă cu Uniunea Europeană. Restul de 95% par să prefere menținerea status quo-ului sau chiar o relație bilaterală cu Danemarca, fără tendințe clare de apropiere cu marile puteri.
„Populația Groenlandei are o perspectivă destul de echilibrată și pragmatică asupra relațiilor internaționale,” explică un expert în geopolitică din Copenhaga. „Majoritatea își dorește să păstreze autonomitatea și să gestioneze pe cont propriu resursele naturale, fără implicații excesive din partea marilor puteri.”
Contextul geopolitic: resurse, climate și influență
Informațiile din sondaj apar într-un moment în care disputa pentru resursele arctice devine tot mai acută. Melting-ul accelerat al ghețarilor deschide noi rute maritime și acces la minerale rare și hidrocarburi, atrăgând atenția principalilor aliați ai regiunii. În această dinamică, SUA și Rusia, alături de țările europene, își întăresc pozițiile în regiunea polară, dar populația locală pare să fie precaută față de orice influență externă.
Guvernul danez și autoritățile locale susțin că Groenlanda trebuie să își păstreze autonomia, dar sunt conștiente de valoarea strategică a insulei. Președintele Greenland Ice Sheet Cooperation, Johan Svensson, afirmă că „populația își dorește să dețină controlul asupra propriilor resurse și să decida cu cine își păstrează relațiile, fie ele cu SUA, UE sau alte facțiuni internaționale.”
Viitorul Groenlandei: între independență și influență externă
Chiar dacă sondajul indică o preferință pentru relații echilibrate sau chiar pentru păstrarea distanței de marile puteri, presiunile internaționale sunt tot mai evidente. În ultimii ani, guvernul danez a exprimat deschiderea pentru un dialog mai profund cu Groenlanda privind autonomia economică și decizională, în special în domeniul exploatării resurselor naturale și al protecției mediului, într-un context global de schimbări climatice.
Perspectivele pentru insulă vor depinde în mare măsură de modul în care populația va continua să își manifeste opiniile și de modul în care marile puteri vor negocia influența în regiune. Cu toate că majoritatea relativ rezervată pare să mențină o politică prudentă, evoluțiile din arctica polară vor continua să modeleze în viitor scena geopolitică a acestei insule extrem de importante pentru tot mai mulți actori globali.
