Drumul moților, renumit pentru pericolul său, s-a mutat oficial în topul celor mai periculoase drumuri din România, după modificări majore în infrastructură și apariția noii autostrăzi. Anunțul a fost făcut recent, când autoritățile au confirmat faptul că, odată cu deschiderea Autostrăzii Moldovei (fostul Drum Național 2), traiectul de pe DN 2 și DN 1 a devenit un noian de riscuri pentru șoferi, grăbind schimbarea clasamentului privind cele mai periculoase rute din țară. Aceasta marchează o evoluție semnificativă în peisajul rutier românesc, unde vechile trasee naționale, odinioară considerate principale legături între regiuni, capătă acum un statut diferit, fiind percepute ca zone cu un număr mai mare de accidente.
De la DN 85 la DN 1 – o schimbare dramatică în clasament
Până foarte recent, Drumul European 85 ocupa locul fruntaș în topul rutelor cu cele mai multe accidente grave și decese. În ultimul an, pe această arteră s-au înregistrat 425 de accidente rutiere, soldate cu 48 de decese, indicând o tendință alarmantă și suferind de probleme de infrastructură, semnalizare, dar și de un trafic intens neadaptat. Odată cu inaugurarea Autostrăzii Moldovei, care leagă regiunile Moldovei de centrul și vestul țării, traficul de pe DN 2 și în special DN 1 a scăzut considerabil.
„Numărul tragediilor pe drumul european 85 a scăzut, iar primul loc în topul celor mai periculoase drumuri din România a fost preluat de DN 1,” au explicat oficialii. Această schimbare reflectă nu doar modernizarea infrastructurii, ci și o redistribuire a traficului, dar și unele probleme legate de menținerea rutelor naționale în condiții de siguranță.
Pericolul persistent pe DN 1 și provocările autorităților
Deși raportările oficiale indică o scădere a accidentelor și o relaxare a condițiilor de trafic pe DN 85, DN 1 continuă să fie extrem de problematic. În doar un an, pe această arteră s-au produs 425 de accidente, rezultate adesea în decese și răni grave. După cum au remarcat experții, acest trend se datorează în primul rând faptului că drumurile naționale au fost, în trecut, proiectate și întreținute fără o atenție deosebită pentru siguranță.
În plus, un alt factor care agravează situația este creșterea traficului de camioane și autovehicule grele, transportate către noile autostrăzi, dar și problemele de infrastructură rămase nerezolvate. În ultimele luni, autoritățile au fost nevoite să implementeze măsuri suplimentare de siguranță, precum limitări de viteza, creșteri ale patrulelor de Poliție Rutieră și modernizări ale secțiilor critice.
Contextul și perspectivele pentru siguranța rutieră în România
Deschiderea Autostrăzii Moldovei a fost percepută de mulți specialiști ca o oportunitate pentru reducerea numărului de accidente și, implicit, a victimelor. Cu toate acestea, schimbarea clasamentului celor mai periculoase rute arată că, deși infrastructura modernizată poate reduce riscurile, pericolul nu dispare complet. Problemele legate de menținerea și modernizarea rețelei naționale trebuie gestionate cu prioritate, dacă se dorește crearea unui sistem rutier sigur și eficient.
Secretul constă evitarea tragediilor în continuare prin investiții continue, monitorizare strictă și campanii de conștientizare pentru șoferi. În timp ce în alte țări modernizarea drumurilor a condus la o reducere semnificativă a accidentelor, România încă se află în etapa de ajustare, cu o nevoie urgentă de a transforma fiecare kilometru de șosea într-un spațiu sigur pentru toți participanții la trafic.
Astfel, drumul înainte necesită nu doar investiții în infrastructură, ci și o schimbare de mentalitate și abordare, pentru ca tragediile din trecut să devină, odată pentru totdeauna, istorie.
