Administrația Biden adoptă o poziție tot mai agresivă în lupta pentru controlul asupra datelor personale ale utilizatorilor, deschizând astfel un nou front în conflictul global privind suveranitatea digitală. În centrul acestei riposte se află conceptul de „suveranitate a datelor”, o temă tot mai dezbătută în Europa și considerată de Washington ca o amenințare la adresa fluxurilor de informații, inovației și competiției globale în domeniul tehnologiei. În timp ce Europa își întărește regulamentele pentru protejarea datelor cetățenilor, Statele Unite par să nu mai accepte această abordare, cerând diplomaților americani să nege și să combată inițiativele care limitează libertatea companiilor tehnologice de a procesa date transfrontalier.
Războiul pentru definiția controlului asupra datelor personale
Potrivit unor documente confidențiale scurse, Departamentul de Stat a transmis diplomaților americani solicitarea de a coordona o campanie de lobby împotriva reglementărilor europene și altor legi naționale care impun restricții privind stocarea și transferul datelor. În viziunea Washingtonului, aceste măsuri afectează grav ecosistemul digital mondial, creând un labirint birocratic pentru companiile de tehnologie și majorând costurile de operare. În același timp, în ochii SUA, reglementările europene, precum GDPR, devin obstacole pentru inovație, fiind prezentate ca norme „nejustificat de împovărătoare”.
Directorii Departamentului de Stat argumentează în documentele interne că legislația europeană de protecție a datelor limitează libertatea de circulație a informațiilor și fragmentează piața digitală globală. „Aceste inițiative pot perturba fluxurile internaționale de date, cresc costurile, impun riscuri de securitate cibernetică și limitează serviciile de inteligență artificială și cloud,” scrie unu dintre rapoartele divulgate. Pentru oficialii americani, dacă fiecare stat va impune propriile reguli privind regimul datelor, rezultatul va fi o infrastructură fragmentată, mai puțin competitivă și mai dificil de gestionat în era AI.
Implicații pentru UE și conflictul de valori
Europa, însă, nu vede această dispută doar ca pe un conflict de reglementare, ci ca pe o bătălie pentru păstrarea controlului asupra datelor cetățenilor. Măsurile pentru suveranitatea digitală stand la baza unei strategii europene de protecție a confidențialității și de reducere a dependenței de serviciile americane și chineze. În ultimele luni, acest trend s-a intensificat, fiind alimentat de suspiciuni tot mai mari privind modul în care marile companii tech americane colectează și utilizează date pentru profilare, publicitate și influențare politică. O astfel de abordare are, în plus, și o dimensiune strategică, în contextul în care Europa își dorește să își mențină autonomie față de influența americană și chineză în spațiul digital.
Criticile formulate de Statelor Unite la adresa GDPR nu sunt lipsite de semnificație. Ele reflectă o poziție fermă de contestare a dreptului europenilor de a-și stabili propriile reguli privind protecția datelor, într-o perioadă în care Europa se afirmă ca un actor global în reglementarea tehnologiei. În acest conflict, Washingtonul preferă o viziune mai liberă, bazată pe fluxuri neobstrucționate de informații, în timp ce europenii insistă pe controlul și stabilitatea juridică pentru protejarea cetățenilor.
Noile isterii geopolitice și influența Chinei
În același timp, documentele interne relevă și o preocupare pentru influența globală a Chinei. Se subliniază faptul că Beijingul utilizează proiecte de infrastructură digitală pentru a extinde controlul asupra datelor, combinând programe de dezvoltare cu politici restrictive de reglementare. SUA consideră necesar să-și fortifice poziția în acest context, pentru a contracara modelul chinez de control digital și pentru a preveni fragmentarea internetului sub influența autoritară.
În această dispută, diplomația americană a lansat recent și inițiativa „Global Cross-Border Privacy Rules Forum”, un forum menit să găsească un echilibru între protecția datelor și libertatea de circulație a informațiilor. Însă, măsurile de constrângere și criticile la adresa europenilor și a altor guverne care adoptă politici stricte de protecție a datelor sporesc tensiunile. În acest context, se pare că perioada dialogue-ului discret a trecut, iar confruntarea devine tot mai vizibilă și mai dură.
Pe termen mediu și lung, ceea ce se decide acum va avea efecte semnificative asupra modului în care datele personale, inteligența artificială și serviciile digitale vor evolua. Pentru marile companii de tehnologie, în special cele din Silicon Valley, inițiativele europene de regulare pot însemna investiții masive în infrastructură locală, schimbări în arhitectura tehnologiei și riscuri mai mari de conformare. Pentru utilizatori, acest război al regulilor înseamnă, în cele din urmă, mai mult control sau, dimpotrivă, mai multă supraveghere.
Confruntarea dintre SUA și Europa în privința suveranității datelor nu se va termina curând, dar cert este că, dincolo de lumea tehnologică, această luptă modelează și viitorul democratizat sau autoritar al internetului. Doar timp va arăta cine va impune, în final, normele globale ale digitalei secolului XXI.
