Conform Economistul.ro: Alertă declarată în sistemul energetic național, un fiasco politizat în care fondurile europene s-au epuizat, firmele au încasat profituri, iar cetățenii se confruntă cu o criză. Analiza realizată de Dumitru Chisăliță, președintele AEI, subliniază o lipsă fundamentală de înțelegere a procesului de tranziție energetică în România. Problemele nu provin din sursele regenerabile, ci dintr-o planificare deficitară, prioritizarea intereselor comerciale în detrimentul siguranței sistemului și o abordare eronată a integrării noilor tehnologii.
Greșelile strategice în tranziția energetică
Problema reală, conform analizei, este că România fie nu a înțeles, fie nu a dorit să înțeleagă cum se realizează o tranziție energetică corectă. Capacitățile de producție au fost construite acolo unde investitorii au găsit terenuri și autorizații convenabile, nu neapărat unde energia putea fi transportată sau consumată în siguranță. Statul a urmărit absorbția rapidă a fondurilor europene, numărul de panouri montate și valoarea contractelor, neglijând însă armonizarea dintre producție, rețea și consum, precum și stocarea energiei sau păstrarea capacităților de rezervă.
Eliminarea cărbunelui, deși necesară din motive economice și de mediu, a fost realizată prost. Centralalele vechi pe cărbune acumulau probleme tehnice și economice, iar menținerea lor ar fi majorat prețul energiei electrice. Totuși, închiderea lor înainte de a construi capacități ferme pe gaze, fără suficientă stocare sau întărirea rețelelor, a fost o greșeală majoră. România ar fi trebuit să adopte o retragere etapizată, nu o închidere grăbită.
Dezastrul provine din confuzia dintre energie ieftină și energie sigură
Energia regenerabilă nu este cauza situației critice. Panourile fotovoltaice și turbinele eoliene nu au destabilizat singure sistemul. Greșeala fundamentală a fost punerea semnului egal între megawații „securitari” – produși controlabil din surse clasice – și megawații regenerabili, dependenți de condițiile meteo. S-a tratat la fel energia disponibilă ziua și cea necesară noaptea, puterea instalată și cea efectiv garantată.
Analiza economică a comparat mere cu pere, costul aparent redus al energiei regenerabile cu costul complet al centralelor clasice, fără a include suficient costurile stocării, echilibrării și rezervelor. S-a ignorat faptul că un sistem energetic trebuie să livreze sigur atunci când consumatorul are nevoie, nu doar să producă ieftin atunci când poate.
Politizarea sectorului energetic și consecințele sale
Dezastrul energetic este rezultatul unor politici construite adesea în jurul intereselor celor care au urmărit îmbogățirea rapidă, nu siguranța sistemului. Sub influența „băieților deștepți”, politicienii au promovat legi care au încurajat vânzarea de echipamente și dezvoltarea unor afaceri cu profituri mari, riscurile fiind transferate consumatorilor. Nu s-a pornit de la întrebarea „de ce are nevoie sistemul?”, ci de la „ce se poate vinde și unde se poate câștiga?”. Așa s-a ajuns la o succesiune de businessuri profitabile, unde erorile de ieri generează contractele și profiturile de mâine.
Manipularea agresivă a publicului prin promovarea fotovoltaicelor ca unică soluție, în detrimentul gazelor, hidrocentralelor și nuclearului, este periculoasă. Fotovoltaicele sunt necesare, dar nu pot asigura singure funcționarea sistemului. Siguranța energetică poate fi obținută doar printr-un mix echilibrat: regenerabile, hidroenergie, nuclear, gaze, stocare și rețele consolidate.
România nu are prea multă energie regenerabilă, ci prea puțină organizare, flexibilitate și răspundere pentru integrarea acesteia. Situația actuală este rezultatul unor cheltuieli ineficiente, influenței „băieților deștepți”, investiții nearmonizate, pseudo-ecologiști, hidrocentrale blocate, marketing politic în locul soluțiilor tehnico-economice și incompetență.
Articolul Fondurile s-au consumat, firmele au câștigat, alerta s-a declanșat. Cine sunt vinovații de dezastrul din energie? apare prima dată în Economistul.ro.
Sursa: Economistul.ro
