Deputatul USR Claudiu Năsui susține că intrarea României în recesiune nu trebuie imputată premierului Ilie Bolojan, argumentând că această situație economică este rezultatul unor măsuri luate pentru stabilizarea finanțelor publice. Într-un mesaj public postat pe Facebook, fostul ministru al Economiei a explicat că reducerea deficitului bugetar, deși esențială pentru sustenabilitatea fiscală, are efecte inevitabile asupra activității economice, în special pe termen scurt.
Reducerea deficitului, o măsură de consolidare fiscală cu costuri temporare
Năsui a subliniat că eforturile de diminuare a deficitului bugetar, initiată de guvern pentru a respecta angajamentele europene și pentru a evita crizele financiare, provoacă o încetinire a creșterii economice. „Prin reducerea deficitului, se taie una dintre sursele nesustenabile de creștere și e normal să scadă activitatea economică”, a spus el. Aceste măsuri, de tip austeritate moderată, au fost adoptate pentru a stabiliza finanțele publice, însă impactul imediat se resimte în consum, investiții și generarea de noi locuri de muncă.
România a înregistrat în ultimele trimestre semne palpabile de încetinire economică, unele estimări indicând chiar o posibilă intrare în recesiune, definită prin două trimestre consecutive de scădere economică. Economiștii avertizează însă că aceste fenomene sunt normale într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, atâta vreme cât sunt temporare și gândite pentru un echilibru pe termen lung.
Ilie Bolojan și guvernul: responsabilitate diferită, realități complexe
Mulți analizează recentul recul economic în contextul schimbărilor guvernamentale. Premierul Ilie Bolojan a preluat conducerea executivului într-un moment de instabilitate, dar reprezentanții USR și economiștii independenți afirmă că decizia de reducere a deficitului nu poate fi negativată ca un eșec al administrației. „Nu pot fi acuzat că aş fi propagandist al […],” a adăugat Năsui, semn că responsabilitatea pentru această perioadă de ajustare trebuie repartizată corect între politicile fiscale aplicate și măsurile de susținere a creșterii economice.
De altfel, actuala administrație a avut în vedere transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice, situație diferită față de perioadele anterioare, considerate de opoziție ca fiind marcate de cheltuieli excesive și gestionare defectuoasă. În condițiile actuale, prioritățile sunt stabilitatea fiscală și reducerea poverii datoriei, însă acestea vin cu un cost politic și social, reprezentând un compromis dificil pentru guvern.
Contextul european și perspectivele economice ale României
Este important de menționat că, în context european, România face parte dintr-o zonă unde multe state se confruntă cu încetinirea economică, în condițiile în care inflația mondială, creșterea prețurilor la energie și perturbările lanțurilor de aprovizionare afectează activitatea economică. Uniunea Europeană încurajează reforme structurale pentru redresare, dar acestea vin inevitabil cu ajustări fiscale și cu efecte pe termen scurt.
Expertizele recente indică faptul că, în ciuda momentului delicat, măsurile de consolidare fiscală sunt, pe termen lung, benefice pentru stabilitatea economică a țării. În plus, acestea pot deschide drumul pentru relansare economică odată ce piețele și mediul de afaceri se vor adapta noului climat fiscal.
În final, perspectiva pe termen mediu a economiei românești depinde de modul în care actuala guvernare va reuși să implementeze reforme structurale, să stimuleze investițiile și să mențină echilibrul între austeritate și creștere. O întâmpinare dificilă, dar nu fără speranță, având în vedere eforturile guvernului de a naviga între cerințele fiscale și nevoia de relansare economică.
