Conform Romania-insider.com: Senatul României a adoptat, miercuri, 26 august, legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI), într-o formă modificată pentru a ține cont de deciziile Curții Constituționale (CC). Camera decizională a legislativului a votat cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”,
Controverse legate de votul ANI
Proiectul de lege a trecut prin Senat după ce, la începutul lunii august, Curtea Constituțională a aprobat, printr-o decizie cu 5 voturi la 3, așa-numita „amendă Fritz”. Aceasta a fost introdusă de PSD în legea ANI, un act normativ esențial pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de care sunt atașate fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro.
O nouă votare în Parlament a devenit necesară după ce judecătorii CC au declarat neconstituționale anumite prevederi ale proiectului inițial. Problemele vizau declarațiile de avere ale demnitarilor, care urmau să devină parțial publice.
Cea mai controversată modificare, aprobată însă de CC, stipulează că aleșii în funcție își pierd mandatul în termen de 30 de zile dacă primesc o decizie finală de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă această decizie este anterioară intrării în vigoare a noii legi. Aceasta implică o aplicare retroactivă a legii.
Impactul „amendii Fritz” asupra primarului Dominic Fritz
În iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat o decizie a Curții de Apel Timișoara care îl găsea pe primarul Timișoarei și lider al Uniunii Salvați România (USR), DOMINIC FRITZ, într-un conflict administrativ de interese. În acest context, se așteaptă ca DOMINIC FRITZ să își piardă funcția în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Liderul USR a anunțat că va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, argumentând că măsura se aplică unei fapte anterioare, în ciuda prevederilor Constituției României, care stabilesc că legile au caracter prospectiv.
În timpul dezbaterilor din Senat, reprezentanții PSD și-au susținut amendamentul. „Fritz a fost condamnat de instanțele din România. Fritz trebuie să plece acasă. Nu poți să sacrificezi interesul României doar ca să-l sacrifici pe Fritz”, a declarat liderul senatorilor PSD, DANIEL ZAMFIR.
La rândul său, liderul senatorilor USR, SORIN ȘIPOȘ, a replicat: „Așa a început comunismul în România: prin legi care îi eliminau pe adversarii politici. Meritați expresia – ciuma roșie”.
Partidul Național Liberal (PNL), aliat al USR, a votat și el în favoarea adoptării legii, deși inițial s-a opus amendamentului vizându-l pe DOMINIC FRITZ.
Compromisul pentru fondurile europene
Liderul PNL și prim-ministru interimar, ILIE BOLOJAN, a subliniat pe Facebook că votul pentru legea ANI a fost unul dificil pentru liberali. „O prevedere care schimbă regulile jocului pe parcurs este profund imorală și incorectă, indiferent de trucurile juridice folosite pentru a o explica”, a afirmat BOLOJAN. El a argumentat că România are nevoie stringentă de cele 770 de milioane de euro din PNRR, legate de adoptarea legii.
„Lipsa acestor fonduri europene ar avea implicații asupra bugetului țării, investițiile fiind finanțate în mare măsură din acești bani. În plus, riscul ca România să fie retrogradată sever la capitolul rating suveran ar crește semnificativ, cu consecințe grave asupra nivelului de trai al tuturor românilor”, a concluzionat ILIE BOLOJAN, menționând însă posibilitatea modificării legii în viitor.
Anterior, grupurile politice din Parlamentul European din care fac parte PNL și USR, respectiv Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe, au solicitat președintelui Comisiei Europene, URSULA VON DER LEYEN, să nu aloce României fondurile PNRR legate de legea integrității, din cauza aplicării retroactive a acesteia.
Transparență redusă în declarațiile de avere
Secțiunea privind incompatibilitatea nu este singura modificare adusă legii. În noua variantă, vor fi publicate și mai puține informații despre activele funcționarilor publici decât prevedea proiectul inițial. Va fi generată o „fișă a intereselor financiare publice”, care nu va oferi detalii despre bunurile deținute de un oficial, valoarea acestora fiind inclusă în intervale. De exemplu, în cazul mașinilor, nu se vor mai declara anul fabricației sau modelul, iar în cazul locuințelor și terenurilor, vor fi omise adresele, suprafețele sau valorile.
Senatul României a adoptat legea ANI pe 26 august, în condițiile în care fondurile PNRR sunt esențiale pentru economia românească.
Sursa: Romania-insider.com
