Problemele economice ale României, disecate de Daniel Dăianu într-o emisiune specială. Academicianul, în calitate de președinte al Consiliului Fiscal, a discutat despre provocările actuale și despre măsurile luate de guvernul Bolojan. Inflația, deficitul bugetar și reformele întârziate au fost principalele subiecte abordate.
Provocări economice și contextul global
Daniel Dăianu a subliniat că România se confruntă cu o serie de probleme economice, amplificate de criza energetică și de tensiunile geopolitice. Profesorul a evidențiat impactul inflației, menționând că o inflație sănătoasă se situează în jurul valorii de 2,5%. Războiul din Orientul Mijlociu adâncește incertitudinea, punând presiune pe prețurile globale, inclusiv cele ale combustibililor. Dăianu a atras atenția asupra riscului constrângerilor de cantitate, nu doar de preț, în ceea ce privește aprovizionarea cu resurse vitale, asemănând situația cu crizele petroliere din anii ’70.
România, ca stat membru al Uniunii Europene, se confruntă cu o posibilă diminuare a aprovizionării și cu deturnări, cei cu resurse financiare mai mari având posibilitatea de a supralicita pentru materii prime. Dăianu a subliniat importanța anticipării măsurilor administrative pe care statele membre le pot lua pentru a-și proteja economiile. Distrugerea capacităților de producție și problemele legate de aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate completează tabloul provocărilor.
Reforma statului și deficitul bugetar
În cadrul dezbaterii, s-a discutat despre politica fiscală a guvernului Bolojan și despre promisa reformă a statului. Daniel Dăianu a mărturisit că reforma statului nu se poate face peste noapte, fiind un proces complex, care necesită timp și un consens social. Academicianul a subliniat existența unor structuri de rezistență și a unor interese divergente, inclusiv în ceea ce privește impozitarea progresivă vs. cota unică.
Dăianu a explicat că deficitul bugetar ridicat din 2024 a impus măsuri de austeritate, inclusiv tăieri de cheltuieli și creșteri de venituri. Acesta a respins mitul unui stat care abuzează, arătând că statul român nu finanțează corespunzător educația, sănătatea și chiar armata. Potrivit lui Dăianu, creșterea taxelor și impozitelor a fost o măsură necesară, dar nu suficientă, pentru echilibrarea bugetului. El a atras atenția asupra importanței colectării eficiente a taxelor și impozitelor, dând exemple pozitive din alte țări.
Critici și perspective
Discuția a abordat, de asemenea, nemulțumirea cetățenilor față de măsurile luate de guvern și discrepanța dintre promisiunile electorale și realitate. Daniel Dăianu a explicat că deciziile politice sunt adesea influențate de complexitatea mediului economic și social. În contextul actual, datoria publică a României nu este principala problemă, ci deficitul bugetar. Acesta, dacă nu este gestionat corespunzător, poate afecta negativ economia.
Dăianu a menționat că banii împrumutați au fost folosiți, printre altele, pentru construcția de drumuri, dar a subliniat necesitatea unei abordări prudente în gestionarea resurselor financiare. Întâlnirile cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Parlamentului, există, dar o relație de consultanță directă este exclusă de funcția de președinte al Consiliului Fiscal. Consiliul, a explicat Dăianu, își îndeplinește rolul de informare a societății și de exprimare a punctelor de vedere în dialogul cu Ministerul de Finanțe.
