Suspiciuni de abuz administrativ în cazul proiectului minier de la Certej
Întreaga comunitate ecologistă și organizațiile civice din România sunt în stare de alertă după anunțul recent referitor la emiterea unui aviz de mediu pentru unul dintre cele mai controversate proiecte miniere din țară. Autoritățile de mediu din județul Hunedoara au aprobat, fără a anunța inițial dezbateri ample sau consultări publice, un aviz favorabil pentru extinderea activităților miniere în zona Certej, fapt care a atras atenția unor organizații precum Comunitatea Declic și Mining Watch România. Această decizie a generat nemulțumire atât din cauza modului în care s-a procedat, cât și din cauza impactului de mediu și social pe termen lung.
Un proiect vechi, dezbătut cu intensitate ani la rând
Proiectul minier de la Certej nu este nou pe scena publică, ci a fost subiect de controverse de mai bine de două decenii. În ciuda numeroaselor proteste și a avertismentelor privind problemele de mediu și sănătate ale populației locale, autoritățile și investitorii au continuat să promoveze extinderea operațiunilor miniere în această zonă. În ultimii ani, problemele legate de gestionarea deșeurilor, riscurile de poluare a apelor și degradarea mediului natural au fost un motiv de îngrijorare pentru comunitățile locale, care în cele din urmă s-au mobilizat pentru a-și apăra drepturile.
Decizia APM Hunedoara stârnește suspiciuni și critici dure
Ceea ce a stârnit însă controverse recente a fost modul în care autoritatea de mediu din județ a aprobat avizul de mediu. Reprezentanții organizațiilor civice acuză faptul că emiterea acestui aviz a fost făcută fără consultarea ample a comunităților și fără o transparență adecvată, ceea ce a condus la percepția unui „abuz administrativ fără precedent”. Comunitatea Declic și Mining Watch România atrag atenția că această decizie vine în contextul în care, în ultimii ani, presiunea asupra mediului înconjurător și asupra resurselor naturale s-a intensificat, iar riscurile pentru sănătatea populației sunt în creștere.
Potrivit celor semnalate de către aceste organizații, avizul de mediu emis de APM Hunedoara permite continuarea proiectului minier într-o zonă critică, fără o evaluare a impactului asupra biodiversității, dar și fără luarea în calcul a alternativelor mai ecologice sau a măsurilor de mitigare a eventualelor daune. „Este un caz clar de gestionare defectuoasă și lipsă de respect pentru principiile participative în procesul decizional. Nu putem accepta ca aceste decizii să fie luate în principal pe interese economice, în detrimentul sănătății și vieții oamenilor,” afirmă un reprezentant al Declic.
Campania de presiune și perspectivele viitoare
În răspunsul la decizia autorităților, organizațiile civice au lansat o campanie de informare menită să mobilizeze opinia publică și să solicite Ministerului Mediului, condus de Diana Buzoianu, să intervină urgent pentru a revizui acest aviz de mediu. De asemenea, aceste instituții cer suspendarea imediată a oricăror acțiuni de autorizare ulterioare până când va fi realizată o evaluare corectă și transparentă, în concordanță cu legislația română și europeană privind protecția mediului.
În ultimul timp, presiunea publică și cele constante solicitări de transparență din partea societății civile au avut un impact semnificativ în mai multe cazuri similare, iar autoritățile au fost constrânse să reevalueze anumite decizii sau să organizeze dezbateri publice. În cazul de față, perspectivele rămân incert, însă un lucru este clar: dezbaterile pe tema minelor agresive și a gestionării resurselor naturale devin din ce în ce mai acute în spațiul public, fiind percepute ca o frână în calea dezvoltării durabile și a respectului pentru mediul înconjurător.
Până în prezent, Ministerul Mediului nu a emis un mesaj oficial privind această contestație, însă mai multe voci apropiate deciziei susțin că decizia finală va fi influențată de presiunile făcute de comunitățile locale și de organizațiile civice. În timp ce problema rămâne în centrul atenției, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să găsească un echilibru între interesele economice și protecția mediului, în contextul în care preocupările legate de sustenabilitate și impactul asupra sănătății publice câștigă tot mai mult teren.
