Comunitatea Declic cere mutarea procesului privind numirea Liei Savonea la o altă instanță din cauza implicațiilor de încredere în Curtea de Apel Alba-Iulia
Asaltată de numeroase controverse și acuzații de influență politică, procedura de contestare a numirii Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a ajuns din nou în centrul atenției. Comunitatea civică Declic a solicitat oficial ca procesul să fie mutat de la Curtea de Apel Alba-Iulia, o instanță care, în ultimii ani, a fost puternic influențată de exponenți ai politicului și ai unor structuri legate de justiție, contribuind la amplificarea îngrijorărilor legate de imparțialitatea verdictului.
Controverse legate de integritatea judiciară a Curții de Apel Alba-Iulia
Decizia de a cere mutarea procesului vine în contextul unei preocupări acute pentru independența justiției din România. Până de curând, acea instanță a fost condusă de Liviu Odagiu, actualul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar în trecut a fost subiect al unor acuzații privind influența exercitată de cercuri politice și de anumite grupări din sistemul judiciar.
„Curtea de Apel Alba-Iulia este aceeași instanță care, până de curând, a fost condusă de Liviu Odagiu, actualul președinte al CSM”, explică reprezentanții Declic, subliniind faptul că această conexiune ridică semne de întrebare în ceea ce privește imparțialitatea deciziei într-un caz de o importanță atât de mare pentru sistemul judiciar și pentru imaginea țării. Membrii comunității civice consideră că această situație poate influența negativ percepția asupra corectitudinii procesului și eventualele decizii.
Implicații politice și de încredere în judecată
Cazul Liei Savonea, care a fost numită în fruntea ÎCCJ în 2019, a fost subiect al numeroaselor dispute. Criticii săi susțin că numirea sa a fost influențată de diverși actori din spectrul politic și de interesul pentru controlul asupra justiției, acuzații vehemente pe care acestea le deny complet. În context, contestatarii argumentează că un proces aflat într-o astfel de circumstanță trebuie să fie judecat cu cea mai mare transparență și în condiții de maximă independență.
„Este de datoria noastră să asigurăm că justiția judecă în condiții de imparțialitate, iar dacă există dubii legate de conexiunile unei instanțe, trebuie să fie evitate orice aparență de părtinire”, a completat un reprezentant Declic, subliniind importanța unei decizii corecte pentru menținerea încrederii cetățenilor în justiție.
Ce presupune mutarea procesului și ce urmează
Solicitarea comunității se referă nu doar la mutarea incidentală a judecării, ci la o reevaluare a întregului proces, pentru a asigura o judecată corectă și fără influențe externe. Autoritățile judiciare și cele de resort trebuie să analizeze această solicitare într-un context mai larg, în care credibilitatea sistemului de justiție a fost deja pusă la încercare în ultimele luni din cauza mai multor scandaluri de corupție și de influență politică.
Momentan, decizia finală va fi luată de către instanțele superioare sau, după caz, de către CSM, iar această chestiune va fi urmărită îndeaproape de întreaga societate. În cazul în care mutarea va fi aprobată, va urma o reevaluare a întregii proceduri de numire și un posibil semnal de recalibrare a mecanismelor de control și independență în sistemul judiciar românesc.
Pe măsură ce această poveste se desfășoară, opinia publică rămâne în așteptare, cu speranța că justiția va găsi o cale să-și recapete încrederea cetățenilor, în condiții de transparență și imparțialitate. Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor conduce la o reformă reală în sistem, sau dacă, din nou, lupta pentru credibilitate va deveni un alt capitol al unei crize persistente în justiție.
