Donald Trump a susținut recent un discurs la Organizația Națiunilor Unite, oferind o imagine clară asupra viziunii sale despre lumea în care trăim și despre propriile sale convingeri, prezentate într-o formă lipsită de compromisuri. Pentru susținătorii săi, discursul reflectă esența trumpismului în forma sa pură, în timp ce criticii îl consideră o demonstrație de manifestare dezlănțuită a acestei ideologii, explică BBC.
Pe durata aproape unei ore, fostul președinte și-a canalizat atenția asupra adversarilor și ideilor lor, criticându-i pe rând și făcând o trecere în revistă a problemelor globale. A început cu laude la adresa Statelor Unite și a realizărilor sale personale, afirmând că America se află într-o perioadă de prosperitate și repetând controversata declarație că a încheiat șapte conflicte militare, lucru pentru care susține că merită Premiul Nobel pentru Pace.
Însă, ulterior, și-a îndreptat criticile către gazdele sale, ONU, pe care le-a acuzat că nu a contribuit eficient la eforturile de pace. El a contestat scopul organizației, spunând că, deși are un potențial uriaș, nu și-l valorifică, fiind doar o instituție care produce scrisori dure, fără acțiuni concrete, iar cuvintele fără fapte nu pot pune capăt războaielor.
De asemenea, Trump a criticat ONU pentru sprijinul acordat solicitantilor de azil, afirmând că organizația ar trebui să limiteze invaziile, nu să le faciliteze și să le finanțeze. El a mai ironizat existența unei scări rulante defecte și a unui prompter care au perturbat vizita și discursul său.
În anumite privințe, are dreptate. Mulți experți se îndoiesc de eficacitatea ONU în gestionarea conflictelor moderne, citând exemplul blocajului din Consiliul de Securitate și birocrația birocratică a organizației.
Totuși, Trump poate fi catalogat atât ca fiind cauza, cât și un simptom al ineficienței ONU, fiind convins că problemele globale pot fi rezolvate mai bine de lideri puternici ca el, care pot ajunge la acorduri, decât prin cooperarea prin organisme multilaterale precum această organizație, pe care a criticat-o și a redus în ultimii ani fondurile, ceea ce a dus la diminuarea activităților umanitare globale.
Pe de altă parte, fostul președinte și-a rezervat cele mai dure critici pentru partenerii europeni, pe care i-a acuzat că investesc insuficient în energie regenerabilă și că deschid granițele pentru migranți.
„Europa se află într-o situație gravă. A fost invadată de o forță de imigranți ilegali cum nu s-a mai văzut până acum… Și imigrația, și politicile energiei sinucigașe vor cauza moartea Europei de Vest”, a declarat el.
În fața unui public surprins, el a afirmat că schimbările climatice sunt „cea mai mare înșelătorie din istorie” și reprezintă o povară pentru țările europene, cauzând creșteri ale costurilor energetice, în special din cauza dependenței de combustibili fosili. În special, a criticat guvernul britanic pentru noile taxe asupra petrolului de pe platformele din Marea Nordului.
