Autostrada Ploiești – Brașov, un proiect de infrastructură care a adunat peste două decenii de promisiuni, rămâne un simbol al eșecurilor în domeniul construcțiilor rutiere din România. Deși a fost proiectată, redesenată și promisă de mai multe guverne, autostrada este blocată în prezent în faza de studii, chiar dacă a fost declarată prioritate în bugetul pentru perioada 2026-2029.
Rădăcinile proiectului: de la Ceaușescu la agenda europeană
Necesitatea acestei autostrăzi a fost identificată încă din anii ’60. Primele studii ale Institutului de Proiectare Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) din 1967-1970 conturau o rețea de autostrăzi, cu axa București – Brașov fiind considerată prioritară. După Revoluție, în 1990, guvernul român a reconfirmat, prin Hotărârea de Guvern 947, construcția autostrăzii. Primul studiu de fezabilitate modern a fost realizat în 2002 pentru întregul traseu București – Brașov.
Promisiuni și eșecuri: un istoric politic tumultuos
Autostrada a apărut pentru prima dată explicit în programul de guvernare Năstase 2001–2004. A fost inclusă alături de alte proiecte strategice. În anii 2000, România a avut opt prim-miniștri și opt miniștri ai Transporturilor. În acea perioadă, a fost inaugurat primul tronson de drum de mare viteză, București – Drajna, circa 97 km, deschis în 2004. Guvernul Tăriceanu (2005–2008) a promis „finalizarea lucrărilor începute”. România a ajuns la doar 260 km de autostradă la finalul mandatului. În timpul guvernării Boc, autoritățile au propus construirea a 1300 km de autostradă, dar au finalizat doar 234 km. Guvernul Ponta a reluat ambițiile. Autostrada București – Brașov a fost din nou menționată, dar în perioada 2013-2015 s-au construit doar 206 km de autostradă. Programele Grindeanu, Tudose și Dăncilă au repetat, de asemenea, aceleași promisiuni, dar fără rezultate concrete.
„Mă mut în cort” și alte promisiuni electorale
Dan Șova, ministru al marilor proiecte în guvernarea Ponta, a promis că va finaliza autostrada până în 2016. Șova a menționat că licitațiile din 2004 și 2011 au eșuat din lipsă de finanțare. El a declarat: „Chit că mă mut cu cortul pe autostrada Comarnic, tot o termin până în 2016”. În realitate, a treia licitație pentru autostrada de pe Valea Prahovei a eșuat. Victor Ponta a legat și el discursul său politic de autostradă, afirmând că dacă autostrada Comarnic – Brașov nu este gata până în 2016 „nu mai candidez” la alegerile parlamentare. Autostrada nu a fost finalizată, iar Ponta nu a mai candidat pentru parlament în 2016.
În martie 2024, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor spunea că autostrada Ploiești – Brașov ar putea fi gata „în 2030… pe acolo”.
Asociația Construim România a acordat autostrăzii A3 Ploiești – Brașov „premiul I” pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025. Organizația a subliniat că studiul de fezabilitate a fost contractat la un preț prea mic, ceea ce a împiedicat finanțarea adecvată a investigațiilor geotehnice. Asociația a criticat reluarea ideii de parteneriat public-privat și a propus finanțare prin împrumuturi de la instituții internaționale. Asociația a cerut rezilierea contractului cu Consitrans.
În 2026, autostrada rămâne un proiect blocat între promisiuni, studii contestate și contracte întârziate, în timp ce șoferii continuă să suporte ore întregi de trafic pe DN1.
