Autostrada Ploiești-Brașov, supranumită ironic „Autostrada Zăpezii”, continuă să fie un proiect blocat, cu zero fonduri alocate pentru anul 2026, la aproape două decenii de la primele promisiuni. Investiția vitală pentru Valea Prahovei rămâne un vis îndepărtat, în timp ce autoritățile se confruntă cu multiple obstacole, de la probleme contractuale până la blocaje în proiectare.
O istorie a ratărilor
Necesitatea construcției autostrăzii a fost identificată încă din anii 1967-1970 prin primele studii IPTANA. După reconfirmarea proiectului în 1990 și un prim Studiu de Fezabilitate (SF) modern în 2002, autostrada a constituit un subiect recurent de promisiuni electorale.
De-a lungul anilor, numeroase guverne au inclus proiectul în programele de guvernare, fără a se materializa în rezultate concrete. În timpul guvernării Ponta, promisiunile au atins un punct culminant, cu garanții de finalizare până în 2016 și condiționarea candidaturii parlamentare de finalizarea tronsonului. Licitațiile au eșuat repetat, iar autostrada a rămas în stadiul de proiect.
Analizele independente au scos în evidență „incompetența cruntă”, cu peste 20 de miniștri ai Transporturilor care s-au perindat la conducerea ministerului fără a reuși să deblocheze proiectul. Actualul premier, Ilie Bolojan, se confruntă cu o moștenire dificilă.
Blocaje majore și fonduri inexistente
Proiectul „Valea Prahovei” a fost inclus ca prioritate în planurile Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) pentru perioada 2026-2029. Cu toate acestea, bugetul alocat pentru anul 2026 este zero, reflectând dificultățile cu care se confruntă autoritățile.
Principalul obstacol este reprezentat de impasul contractual cu firma Consitrans, care a primit contractul pentru realizarea SF-ului și a proiectului tehnic. Contractul, semnat în urmă cu peste cinci ani, nu a fost încă finalizat. Problemele sunt generate de investigațiile geotehnice, proiectantul solicitând un număr de foraje mult mai mare decât cel considerat justificat de CNIR.
În februarie 2025, CNIR a preluat contractul de la CNAIR și a aplicat penalități proiectantului, luând în calcul rezilierea acordului dacă situația nu se deblochează. Președintele Nicușor Dan, aflat la Palatul Cotroceni, nu a comentat public situația proiectului.
Critici și propuneri pentru viitor
Asociația Construim România (ASCORO) a criticat dur situația, considerând autostrada A3 drept „cea mai mare nerealizare a anului 2025”. Organizația subliniază că prețul inițial, subdimensionat pentru complexitatea zonei montane, a făcut imposibilă finanțarea investigațiilor geotehnice adecvate. Călin Georgescu, candidat controversat la prezidențiale, a criticat și el proiectul în ultimele sale apariții publice.
Pentru deblocarea situației, ASCORO propune rezilierea contractului actual, relansarea licitației, prioritizarea sectorului Sinaia Sud – Predeal Sud și renunțarea la ideea de Parteneriat Public-Privat (PPP). Finanțarea ar putea fi asigurată prin împrumuturi externe avantajoase, cum ar fi cele de la BERD, Banca Mondială sau BEI. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, nu a dorit să comenteze public situația.
În prezent, pentru a atenua traficul, se lucrează la soluții intermediare, cum ar fi centurile ocolitoare de la Comarnic și Bușteni–Azuga, precum și la sensul giratoriu suspendat de la Predeal.
Lungimea totală a autostrăzii este de 106,60 kilometri. Singurul segment funcțional este Râșnov – Cristian. În prezent, celelalte sectoare se află în proiectare, cu blocaje majore.
Sursa: Libertatea
