Acasă / Economie / Datorii? 2026 schimbă executările silite: Patru legi noi
Economie

Datorii? 2026 schimbă executările silite: Patru legi noi

9 august 2026
Datorii? 2026 schimbă executările silite: Patru legi noi

Conform Economica: Noi reguli pentru recuperarea datoriilor: dialogul primează în fața executării silite

România se pregătește pentru o amplă reformă legislativă în domeniul recuperării creanțelor, care va intra în vigoare cel mai probabil în 2026. Modificările, transpuse din legislația europeană, vizează echilibrarea drepturilor creditorilor cu protejarea persoanelor aflate în dificultate financiară, punând accent pe găsirea unor soluții amiabile înainte de a ajunge la executarea silită.

Executarea silită, ultima soluție după etape de dialog

Principala schimbare vine odată cu transpunerea Directivei (UE) 2023/2225 privind contractele de credit de consum. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat pe agenda Guvernului, obligă creditorii să încerce identificarea unei soluții de restructurare a datoriei împreună cu debitorul înainte de a demara procedura de executare silită. Acest lucru poate implica un nou plan de rate adaptat veniturilor actuale, prelungirea perioadei de rambursare sau amânarea unor plăți.

Claudiu Gănțoi, avocat partener la Gănțoi, Furculița și Asociații, explică faptul că se va introduce o perioadă minimă de trei luni între declararea scadenței anticipate a creditului și momentul în care executarea silită poate fi declanșată. În acest interval, consumatorii vor avea timp să își analizeze situația și să negocieze cu creditorul.

De asemenea, creditorii și companiile de management al creanțelor vor fi obligați să păstreze timp de cinci ani evidența tuturor interacțiunilor cu debitorii, o măsură menită să sporească transparența. Proiectul stabilește și limite pentru anumite costuri și comisioane aplicabile creditelor de consum, pentru o mai bună înțelegere a costului total al împrumuturilor.

Locuința, protejată prin soluții amiabile

O altă inițiativă importantă vizează protecția consumatorilor față de executările silite abuzive, în special în cazul locuințelor. Propunerea legislativă, aflată în dezbaterea Senatului, prevede ca executarea silită a locuinței să fie o măsură de ultimă instanță. Înainte de declanșarea procedurii, creditorul va trebui să încerce identificarea unor soluții amiabile, precum reeșalonarea obligațiilor, acordarea unui răgaz sau refinanțarea creditului.

Vasile Furculița, avocat partener la Gănțoi, Furculița și Asociații, subliniază că aceste măsuri pot oferi persoanelor aflate în dificultate timpul necesar pentru redresarea financiară și evitarea pierderii locuinței. Proiectul introduce și o măsură suplimentară de protecție pentru familiile cu copii, obligând executorii judecătorești să informeze Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) dacă în locuința vizată de executare se află minori.

Liviu Costică, COO KRUK România, afirmă că principiile acestor inițiative se regăsesc deja în modul de lucru al companiei, care pune accent pe contactarea persoanelor înainte de procedurile juridice, analiza situației financiare și propunerea unor planuri de plată adaptate.

Primăriile ar putea externaliza colectarea unor datorii

Ordonanța de urgență nr. 7/2026 pregătește terenul pentru externalizarea colectării unor creanțe administrate de autoritățile locale. Până la 1 ianuarie 2027, Guvernul va adopta un act normativ care va reglementa posibilitatea ca primăriile să apeleze la companii specializate pentru colectarea datoriilor bugetare și fiscale locale.

Această măsură a stârnit dezbateri, susținătorii argumentând că poate duce la o colectare mai eficientă și la reducerea restanțelor. Pe de altă parte, organizațiile de protecție a consumatorilor și unii specialiști atrag atenția asupra necesității unor garanții clare privind respectarea drepturilor contribuabililor. În viitor, se va urmări modul în care legea va defini responsabilitățile și mecanismele de transparență în astfel de cazuri.

Dincolo de diferențele dintre proiectele legislative, un element comun este mutarea accentului de la intervenția juridică spre dialogul dintre creditor și debitor. Roxana Ciobanu, Manager Etapa Juridică la KRUK România, consideră că noul cadru legislativ va oferi consumatorilor mai multă predictibilitate și oportunități suplimentare pentru soluții amiabile.

Sursa: Economica

Articole similare