Datoria publică a României a ajuns în noiembrie 2025 la un nou nivel alarmant, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Cu o creștere de 5 miliarde de lei față de luna precedentă, aceasta a urcat până la 1.121 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 60,2% din Produsul Intern Brut, după ce în august acest indicator fusese de 60%. Această tendință accentuată în creștere ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare a țării și evidențiază presiuni din ce în ce mai puternice asupra bugetului de stat.
### Creșterea continuă a datoriei și implicațiile pentru economie
De la începutul anului, datoria publică a României a înregistrat o creștere constantă, iar acest trend continuă să alarmeze analiștii economici. „Datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 60,2% din PIB, de la 60% în luna august, ceea ce indică o accelerație în obținerea de fonduri pentru finanțarea cheltuielilor publice”, explică specialiști găsiți în raportul Ministerului Finanțelor.
Această evoluție se înscrie pe fondul unor nevoi crescut de finanțare pentru proiecte de infrastructură, cheltuieli sociale și salarii, cât și în contextul unor măsuri pentru combaterea efectelor crizei economice globale sau interne. Cu toate acestea, creșterea datoriei publice într-un ritm accelerat nu este lipsită de riscuri, mai ales dacă nu va fi gestionată cu măsuri de consolidare fiscală și control al cheltuielilor.
### Contextul economic și perspectivele pentru următorii ani
Pe fondul acestui avans, întrebarea despre sustenabilitatea datoriei pe termen lung devine tot mai stringentă. În ultimii ani, România a încercat să mențină un echilibru delicat între nevoile fiscale și restricțiile financiare ale Uniunii Europene, însă evoluția recentă poate pune în pericol acest balans. Una dintre temerile exprimate de economiști este că un nivel de datorie peste pragul de 60% din PIB poate limita manevrele fiscale ale statului și poate duce la creșterea costurilor de împrumut.
În plus, presiunile inflaționiste și creșterea dobânzilor pe piețele internaționale arată că guvernul trebuie să ia măsuri prudente pentru a evita intrarea într-un ciclu de împrumuturi nesustenabile. Oficialii ministerului de Finanțe afirmă că au în vedere strategii de reducere a deficitului și creștere a veniturilor fiscale, dar rezultatele acțiunilor lor vor fi vizibile în următoarele trimestre.
Deocamdată, România se află într-o etapă delicate, în care gestionarea cu atenție a datoriei publice devine o prioritate pentru stabilitatea economică și pentru asigurarea unui climat favorabil investitorilor. Perspectivele pentru 2026 și anii următori depind foarte mult de capacitatea autorităților de a implementa reforme fiscale și de a stimula creșterea economică, astfel încât nivelul datoriei să nu devină o povară insuportabilă pentru bugetul de stat și pentru cetățeni.
