Guvernul danez anunță o reformă legislativă dură, care susține expulzarea rapidă a migranților condamnați pentru infracțiuni grave
Guvernul Danemarcei a făcut un pas semnificativ spre întărirea politicilor dure de imigrație, prezentând vineri o propunere legislativă ce permite expulzarea imedietată a străinilor condamnați la cel puțin un an de închisoare pentru infracțiuni grave. Această măsură, una dintre cele mai dure din istoria recentă a țării, ridică însă semne de întrebare cu privire la compatibilitatea sa cu drepturile fundamentale și convențiile europene.
Discuții aprinse și critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului
Reforma propusă, dacă va fi adoptată, va permite autorităților daneze să expulzeze fără întârziere cetățenii străini condamnați pentru fapte grave, precum violență, agresiuni sau alte infracțiuni ce pun în pericol siguranța publică. Ministrul Justiției, într-un discurs sustinut vineri, a argumentat că măsura este necesară pentru a asigura “sănătatea societății” și pentru a „demonstra fermitate” în fața criminalității migranților.
Cu toate acestea, critica internațională nu întârzie să apară. Organizațiile pentru drepturile omului și experții în legislație europeană avertizează asupra riscurilor de încălcare a drepturilor fundamentale. “Unele dintre aceste măsuri pot intra în conflict cu convențiile europene privind drepturile omului, în special cu dreptul la non-refoulement, care interzice expulzarea unei persoane către un stat în care s-ar putea confrunta cu riscul unei pedeapsi severe sau a tratamentului inuman”, explică un expert în drepturile omului.
În al doilea rând, criticii atrag atenția asupra faptului că această abordare poate duce la creșterea discriminării și la marginalizarea comunităților de migranți, în condițiile în care măsurile sunt considerate prea generale, vizând indiscriminat anumite categorii de condamnați fără a lua în calcul circumstanțele individuale.
Context și motive pentru introducerea acestei legi dure
Danemarca, cunoscută pentru politicile sale stricte de imigrație, a intensificat în ultima vreme eforturile de a limita fluxul migratorilor, în special în contextul creșterii valului de refugiați proveniți din zone de conflict precum Orientul Mijlociu și Europa de Est. Guvernul afirmă că această reformă legislativă este o măsură de “protejat” pentru societate, menită să reducă riscul ca infracțiuni grave să fie comise de migranți, punând astfel pe primul plan siguranța cetățenilor.
Cu toate acestea, opoziția parlamentară și societatea civilă au reacționat prompt. La rândul lor, liderii politici de opoziție susțin că această lege poate aduce consecințe negative asupra imaginii internationale a Danemarcei și poate întări percepțiile negative legate de migrație. Nicolae Petersen, analist politic, a declarat pentru o publicație locală: “Este o măsură periculoasă, ce poate crea mai multă segregare în societate și poate submina valorile fundamentale ale drepturilor omului.”
Implicațiile pe termen lung și perspectiva europeană
Deși guvernul dat nu a specificat încă data exactă de introducere a legii, se preconizează că acesta intenționează să o adopte rapid, pentru a demonstra fermitate într-o perioadă în care dezbaterile despre migrație sunt aprinse și politicienii încearcă să răspundă temerilor populare.
Pe plan european, această inițiativă danebeză poate stârni reacții în lanț, având în vedere angajamentul Uniunii Europene pentru respectarea drepturilor omului și pentru o imigrație controlată și umană. Experți cred că, dacă legea va fi adoptată fără ajustări majore, ar putea deveni un precedent periculos pentru alte state membre, invocând o tendință de renunțare la anumite angajamente comunitare în favoarea unor politici mai dure.
Pentru moment, rămâne de urmărit dacă această reformă legislativă va trece de Parlament și dacă guvernul danez va reuși să justifice în fața curților europene această măsură extremă, în condițiile în care drepturile fundamentale sunt protejate prin tratatele semnate de Danemarca. În orice caz, tema migrației și a siguranței publice continuă să fie una dintre cele mai sensibile și disputate în peisajul politic european, iar deciziile viitoare vor fi decisive pentru modul în care țara nordică va echilibra aceste preocupări în următorii ani.
