Bulevardul „fantomă”: investigație și controverse asupra proiectului lui Negoiță
Transformarea străzii Iuliu Hațieganu în bulevard a avut, din start, toate premisele pentru a deveni un simbol al modului în care administrațiile publice din București gestionează fondurile publice. Finalizat în doar 60 de zile, proiectul, promovat de primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost prezentat ca un succes al eficienței și al economiei, însă investigațiile recente dezvăluie o față complet diferită.
Lucrări „incomplete” și ilegalități în recepție
În perioada mai-iunie 2025, Curtea de Conturi a demarat un audit riguros asupra modului în care a fost realizată infrastructura din zonă. Constatările inspectorilor au fost dure: bulevardul, inaugurat în septembrie 2023, nu a fost recepționat legal, deși fusese dat în folosință. Inspectorii au descoperit că procesul de recepție nu a fost respectat, Primăria Sectorului 4 și Administrația Străzilor București, administratorul de facto al arterei, nefiind notificate cu privire la data oficială a recepției și neavând toate documentele necesare înregistrate.
Rezultatul acestor deficiențe administrative este un bulevard construit „fără acordul și aprobarea autorităților competente”, după cum reiese din raportul Curții. Curtea de Conturi a sfătuit chiar Primăria Sectorului 3 să notifice oficial administrația centrului pentru a legaliza situația și a evita riscul unor posibile sancțiuni sau contestații din partea cetățenilor.
De cealaltă parte, cifre și cheltuieli ascunse
O altă problemă, mult mai acută, o reprezintă diferențele majore între sumele publicate și cele reale cheltuite pentru construirea bulevardului Iuliu Hațieganu. Singura informație publică, de pe site-ul primăriei sectorului 3, indică o valoare de aproxiamtiv 8,95 milioane de lei, dar auditorii au descoperit că suma reală s-a dublat, depășind 10,2 milioane de lei. În plus, în 2024, primăria a investit peste 856.000 de lei suplimentar pentru reparații și consolidări, deși peste tot pe traseu apar pentru reparații frecvente, cauzate de tasare și crăpături.
Această discrepanță uriașă în cifre lasă să se înțeleagă că suma de bani alocată nu doar că a fost depășită, ci și gestionată, cel mai probabil, printr-un circuit paralel, evitând astfel controlul și aprobările oficiale. Autoritățile spun că este nevoie de notificări formale pentru a legaliza situația, însă întrebarea rămâne dacă această procedură va fi respectată sau dacă va deveni doar o acuzație formală fără urmări concrete.
Reacția primarului și noile acuzații
De la apariția acestor dezvăluiri, primarul Negoiță a reacționat vehement, respingând acuzațiile și catalogând investigațiile ca fiind „speculații”. Într-un clip postat pe Facebook, edilul s-a arătat mândru de realizare, afirmând: „Nu e mult, oameni buni. Este minuscul. Deci, cine în țara asta a mai reușit să facă un bulevard de 2 km cu opt milioane de lei?” Negoiță a susținut că lucrarea a fost făcută „cu materiale, utilaje și salarii”, și nu de firme ale Primăriei, ci de propria administrație, deși controalele Curții de Conturi indică tocmai gestionarea financiară opacă.
Controverse și viitor
La doar câteva zile după aceste acuzații, jurnaliștii de la Recorder au dezvăluit că Primăria Sectorului 3 ar fi construit în mai puțin de o săptămână un drum pe terenurile unei firme controlate de familia Negoiță, continuând trendul de gestionare discreționară a resurselor publice. În replică, primarul a lansat acuzații la adresa publicației, acuzând „dezinformări” și vorbind despre „rețete” de manipulare a opiniei publice.
Deși cauza construirii rapide a bulevardului a fost prezentată ca un succes în discursul oficial, noile dezvăluiri și controale din partea instituțiilor de specialitate ridică semne de întrebare asupra legalității și transparenței acestor proiecte. În absența unor măsuri concrete, scenariul unui circuit opaque, în care milioane de lei sunt dirijate spre cercuri influente controlate politic, devine deja o temă recurentă în peisajul politic local.
Ce urmează, rămâne de văzut. Întrebările rămân fără răspuns: vor fi trași la răspundere cei vinovați pentru gestionarea dubioasă? Sau această serie de controale și acuzații va rămâne doar o etapă în lungul șir de practici instituționale folosite pentru acoperire? În orice caz, adevărul despre Bulevardul „fantomă” pare a fi doar începutul unei analize mai ample asupra modului în care se cheltuie banul public în Capitală.
