Președinta Curții de Apel București își anchetează propria imagine în contextul scandalului mediatic legat de documentarul „Justiție capturată”
Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a emis luni seară un comunicat oficial în care încearcă să clarifice poziția instituției sale în urma difuzării documentarului „Justiție capturată”, realizat de portalul Recorder și lansat în decembrie anul trecut. Într-o declarație menit să „clarifice faptele și să asigure o corectă înțelegere a realității instituționale”, Arsenie pare să răspundă, de fapt, unei campanii de imagine și unor critici dure la adresa sistemului judiciar.
Gestul a fost unanim privit drept o încercare de a recupera imaginea instituției în fața acuzațiilor grave agravându-se la nivel public, în condițiile în care documentarul ridică întrebări serioase despre integritatea și independența magistraților. Totodată, comunicatul începe cu o afirmație neadevărată, acuzând „prestigiul Curții de Apel București” de „neadevăruri”, alegere care a survenit înainte de clarificările propriu-zise, marcând o contradicție remarcabilă din partea conducerii instanței.
Contextul dezbaterii
„Justiție capturată” a fost proiectat cu scopul de a scoate în evidență probleme grave din sistemul judiciar românesc, incluzând intervenții externe, practici de corupție și influențe politice. Documentarul a stârnit valuri de reacții, fiind perceput atât ca un semnal de alarmă pentru nevoie de reforme, cât și ca o încercare de a discredita magistrații și procedurile legale din România. În acest context, oficialii Curții de Apel București au încercat, pe durata mai multor luni, să răspundă criticilor, însă rapoartele și declarațiile lor au fost adesea interpretate ca încercări de musamalizare sau minimizare a problemelor reale.
Declarația de luni, semnată de Liana Arsenie, nu a făcut excepție. În loc să abordeze direct criticile, comunicatul a ales să insiste pe „respectarea principiilor statului de drept” și pe „eforturile continuie ale instanței de a garanta o justiție independentă și transparentă”. Însă, pentru mulți observatori, aceste formulări pălesc în fața acuzațiilor stricte aduse de cercetările și investigațiile jurnalistice, care au arătat posibile conflicte de interese și practici discutabile în cadrul sistemului judiciar.
Implicații și perspective
Inițiativa Lianei Arsenie de a publica un comunicat public este un semn clar al gradului de tensiune existent între autoritățile judiciare și opinia publică. În timp ce oficialii insistă pe necesitatea apariției unei imagini curate a Justiției, criticii susțin că procesul de reformă trebuie să fie mult mai transparent și să includă contacte directe cu cetățenii, nu doar reacții oficiale și comunicate război de propagandă.
De la difuzarea documentarului, au fost semnalate noi incidente și dezbateri legate de integritatea sistemului judiciar, iar reacția Curții de Apel pare să fie doar o etapă într-un proces mai amplu de autoevaluare și de reformare. În timp ce în lumea juridică și politică se pregătesc posibile noi măsuri legislative pentru consolidarea statului de drept, conștientizarea publicului rămâne un factor esențial.
Pentru moment, instituțiile judiciare încearcă să gestioneze efectele acestei crize de imagine, dar problema fundamentală rămâne – până în ce măsură sistemul va fi capabil să se autovindecare și să își recapete încrederea publicului? În condițiile în care dezbaterea referitoare la “justiție capturată” continuă, orice inițiativă trebuie să tranșeze nu doar politicienii sau magistrații, ci și credibilitatea și legitimitatea unui sistem fundamental pentru funcționarea statului de drept.
