Un studiu important, realizat pe șoareci de laborator, oferă o perspectivă surprinzătoare asupra relației dintre îmbătrânire și cancer. Cercetătorii de la Universitatea Stanford au observat că șoarecii mai în vârstă dezvoltă mai puține tumori pulmonare și cu o severitate mai redusă în comparație cu cei mai tineri, rezultate care contrazic teoria conform căreia riscul de cancer crește constant odată cu vârsta.
Studiul, condus de specialiști de la Stanford Medicine, a comparat șoareci tineri, cu vârste între patru și șase luni, cu șoareci bătrâni, de aproximativ 20–21 de luni, aproape de sfârșitul duratei lor de viață. Animalele au fost modificate genetic pentru a dezvolta tumori pulmonare vizibil marcate și declanșate printr-un sistem inhalator ce livrează gene specifice.
După inducerea cancerului, cercetătorii au urmărit evoluția tumorilor timp de 15 săptămâni. Rezultatele au fost neașteptate: șoarecii mai tineri au dezvoltat de trei ori mai multe tumori, care au fost și mai mari în dimensiune. Conform observațiilor, acești șoareci aveau tumori mai agresive și mai severe comparativ cu cei mai bătrâni.
Aceste descoperiri contrazic teoriile clasice, conform cărora riscul de cancer crește odată cu vârsta, din cauza acumulării mutațiilor genetice specifice procesului de îmbătrânire. În schimb, se aliniază unor date clinice din populația foarte în vârstă, unde incidența cancerului începe să scadă sau să se stabilizeze după vârsta de 85 de ani.
Studiul oferă o nouă perspectivă asupra modului în care procesul de îmbătrânire influențează organismul, sugerând că anumite schimbări biologice la vârste extreme ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea unor tratamente inovatoare.
„Este o descoperire remarcabilă. Ne-am fi așteptat ca animalele mai în vârstă să dezvolte mai multe cancere și tumori mai agresive, însă rezultatele studiului nu susțin această idee,” a declarat expertul în genetică și patologie, Monte Winslow.
Ce anume din modificările moleculare legate de îmbătrânire ar putea suprima apariția cancerului rămâne încă un mister. Deși mecanismele exacte nu sunt clar înțelese, autorii studiului evidențiază că această descoperire ridică întrebări importante despre modul în care procesul de îmbătrânire influențează biologia tumorii. O posibilă explicație, potrivit lor, ar putea fi legată de modificări moleculare cumulative care, paradoxal, limitează dezvoltarea tumorilor.
Pentru a elucidsa aceste mecanisme, cercetătorii au analizat funcția a 25 de gene cunoscute pentru capacitatea lor de a suprima formarea tumorilor, pe care le-au dezactivat succesiv înainte de a induce cancerul la animal.
