Primăria Timișoara a intrat în posesia palatului de pe Bulevardul Loga nr. 52, după o lungă bătălie juridică. Clădirea, care a aparținut anterior unei familii de romi, a fost recuperată în urma unei decizii judecătorești ce a invalidat retrocedările ilegale din anii ’90. Primarul Dominic FRITZ a participat la deschiderea porților, exprimându-și satisfacția pentru finalizarea acestui proces dificil.
O clădire cu istorie
Conform declarațiilor lui Momiță BONA, fostul proprietar ar fi investit în palat aproximativ 1,8 milioane de euro. La momentul preluării, clădirea a fost găsită goală, cu doar câteva piese de mobilier depozitate într-o anexă. FRITZ a subliniat importanța acestei victorii, evidențiind că este un prim pas în recuperarea proprietăților obținute ilegal. El a menționat că procesul de preluare a fost lung și anevoios, incluzând intabularea Municipiului Timișoara ca proprietar în septembrie 2023 și un proces de evacuare care a durat doi ani și jumătate.
Palatul de pe Bulevardul Loga a fost obținut ilegal în anii ’90, cu documente false. După un proces penal finalizat în 2019, administrația locală nu a inițiat demersurile necesare pentru recuperarea clădirii. Astfel, au urmat vânzări și donații succesive pentru a schimba proprietarul și a întârzia procesul de evacuare. Primăria a reușit totuși intabularea proprietății.
Grădiniță într-un palat
Primarul a anunțat că palatul va fi transformat într-o grădiniță. Imobilul are două niveluri principale, un subsol și o mansardă, cu o curte generoasă de 1.200 de metri pătrați. FRITZ a menționat că așteaptă cu nerăbdare mutarea copiilor în noua locație. Foștii proprietari au la dispoziție 20 de zile pentru a-și ridica bunurile rămase în anexă.
O retrocedare controversată
În dosarul în care Ionelaș CÂRPACI a fost condamnat pentru escrocherii imobiliare, judecătorii au dispus și confiscarea palatului din centrul Timișoarei. CÂRPACI, prin interpuși, vânduse clădirea lui Momiță BONA, membru al unui clan de romi din Timișoara. Sentința de condamnare a inclus restabilirea situației juridice inițiale și anularea tuturor actelor subsecvente.
După prima sentință, BONA, care nu era parte în proces și nu avea interdicție de înstrăinare, a donat palatul fiului său. Drept urmare, după sentința finală, Primăria a trebuit să recupereze clădirea de la acesta. Municipalitatea a solicitat anularea actului de donație, proces care a durat șapte ani.
FRITZ a menționat că solicitase eliberarea imobilului, dar accesul a fost blocat în mod constant de către ocupanți. Primăria a inițiat acțiunea de evacuare, întâmpinând amânări succesive, inclusiv o strămutare a dosarului la Arad. Victoria a fost obținută printr-o sentință definitivă la instanța de apel.
În 2025, Primăria a obținut respingerea cererii de radiere a dreptului de proprietate al statului român, consolidând astfel poziția instituției în acest caz.
Sursa: G4Media
