Tehnologia avansată, odată cu explozia digitalizării, a adus comunitățile religioase mai aproape de adepți, însă a creat și noi riscuri pentru încrederea între credincioși și liderii spirituali. În timp ce predicile și mesajele pot fi transmise instantaneu pe platforme precum YouTube sau Instagram, același flux deschis de informații a dat și șansa celor interesați să exploateze această vulnerabilitate. Zilele acestea, escrocii sunt din ce în ce mai sophisticați, folosindu-se de deepfake-uri pentru a păcăli enoriașii și a lua bani pe ascuns.
## Deepfake-urile, arma preferată a escrocilor religioși
După cum au semnalat specialiști, infractorii au început să utilizeze inteligența artificială pentru a crea false înregistrări vizuale și sonore cu lideri religioși. Într-un caz exemplificat de un preot catolic cu o uriașă audiență online, Father Mike Schmitz, aceste videoclipuri false au fost destul de convingătoare, dar prezentau indicii clare ale falsului: predici cu formulări ciudate sau aproape normale, dar cu accente stranii, de tipul “ești urmărit de un om demonic”. Acești „actorii digitali” se pot crea rapid și în cantități mari, exploatând volumul uriaș de materiale video și audio publicate online pentru a recrea voci și mimici.
Utilizarea deepfake-urilor nu este întâmplătoare, ci se bazează tocmai pe puterea sugestiei și pe încrederea pe care oamenii o au în liderii lor spirituali. Cu cât un pastor sau preot are o prezență mai puternică pe internet, cu mai mult conținut mediatificat, cu atât mai ușor devine pentru escroci să genereze false mesaje convingătoare. Într-un astfel de videoclip, un mesaj aparent inocent poate ascunde solicitări de donații sau promisiuni de binecuvântări pentru o sumă pe care credinciosul trebuie să o plătească rapid, epurându-l de orice prudență.
## Cum funcționează mecanismul înșelătoriei și de ce devine credibil
Esenta schemei o face amestecul între emoție și adaptarea la comportamentul uman. În multe situații, deepfake-urile nu trebuie să fie perfecte pentru a funcționa; e suficient să fie aproape de realitate și plasate în contextul potrivit. De exemplu, un clip cu un subiect similar, repostat sau trimis în privat, împreună cu un mesaj care sună convingător, poate fi suficient ca enoriașul să se lase păcălit. O pagină sau un cont fals, care imită fidel branding-ul oficial al unei biserici, completează scenariul și creează o senzație de legitimitate.
Sunt frecvent întâlnite clipuri care cer bani pentru „binecuvântări”, pentru a plăti o taxă de participare la o excursie religioasă sau pentru donații urgente. În scenariul acestor înșelăciuni, timpul joacă un rol crucial: mesajele sunt adesea aseptice sau presante, iar linkurile cu care sunt însoțite direcționează către platforme sau conturi bancare frauduloase. După transferul banilor, victimele rămân adesea fără suport sau explicații, fiind deja înțepate în încredere.
În plus, scena religioasă s-a obișnuit adesea cu gesturile de sprijin financiar, ceea ce face ca aceste solicitări false să nu se deosebească radical de realitate. Comportamentele normale de colectare, donații și strângeri de fonduri sunt exploatate pentru a părea plauzibile, iar adevărata dificultate rămâne identificarea acestor tentative înainte ca pagubele să fie ireversibile.
## Pericolul pierderii încrederii și apelul la vigilență
Un aspect adesea trecut cu vederea este pericolul pe termen lung pentru comunitățile religioase. Aprecierea pentru tehnologia AI, dacă nu este gestionată cu prudență, poate crea aiureală: oamenii pot începe să accepte ca fiind reale mesaje sau predici, chiar dacă acestea sunt generate digital, ceea ce slăbește fundamentul relației de încredere cu liderii spirituali. Mai mult, liderii care își avertizează enoriașii despre astfel de pericole poartă un mesaj important, dar rareori sunt ascultați până când nu există deja victime evidente.
Pentru credincioși, verificarea provenienței mesajelor devine o obligație morală, mai ales atunci când apar solicitări de bani sau invitații la acțiuni rapide. Este recomandabil să fie contactate canale oficiale, să se verifice sursa și să se păstreze o doză de scepticism sănătos. În acest context, tehnologia devine, la doar un clic distanță, atât un aliat în comunicare, cât și un instrument pe care escrocii îl pot manipula pentru profit personal.
Pe măsură ce deepfake-urile devin din ce în ce mai sofisticate, încrederea în mesajele online va avea nevoie de o vigilență sporită. Dacă tehnologia necesită, încă de acum, o abordare mai critică și responsabilă, comunitățile religioase și credincioșii trebuie să își întărească discernământul pentru a nu cădea pradă unor înșelătorii care evoluează rapid în hinterlandul virtual.
