O criză majoră de combustibil pentru avioane se profilează asupra Europei, avertizează industria aviatică, din cauza blocadei persistente a Strâmtorii Ormuz. Dacă această rută critică pentru transportul de petrol nu este redeschisă în curând, aeroporturile și liniile aeriene din Uniunea Europeană ar putea fi grav afectate.
Agenția pentru Aeroporturi a Uniunii Europene (ACI Europe), care reprezintă interesele aeroporturilor din blocul comunitar, a trimis o scrisoare oficială comisarului european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas. În document, se subliniază riscul iminent al unei „penurii sistemice de combustibil pentru avioane”. Scrisoarea, citată pe larg în rapoartele de specialitate, avertizează asupra consecințelor grave dacă blocajul strâmtorii nu este ridicat în următoarele trei săptămâni.
Blocada Ormuzului, o amenințare directă
Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală pentru comerțul global de petrol, este blocată de la sfârșitul lunii februarie, în urma escaladării tensiunilor în conflictul din Orientul Mijlociu. Această blocadă, impusă de Iran, a redus drastic fluxul de combustibil pentru avioane către Europa. În prezent, Strâmtoarea Ormuz asigură aproximativ 40% din aprovizionarea globală cu combustibil de aviație.
Situația a generat îngrijorări majore în rândul actorilor din industria aviatică, mai ales în contextul apropierii sezonului estival, când cererea de zboruri crește semnificativ. Companiile aeriene și aeroporturile se confruntă deja cu presiuni suplimentare, pe fondul crizei energetice globale și al creșterii prețurilor la combustibili.
Impactul potențial asupra economiei europene
Scrisoarea ACI Europe către Comisia Europeană exprimă îngrijorări cu privire la potențialul perturbărilor grave în operațiunile aeroportuare și conectivitatea aeriană. Potrivit documentului, o criză de combustibil ar putea avea „impacturi economice severe” asupra comunităților afectate și asupra întregii Europe.
Organizația subliniază lipsa unei cartografieri sau evaluări a producției și disponibilității combustibilului la nivelul Uniunii Europene. În consecință, se solicită o monitorizare mai atentă și acțiuni proactive din partea autorităților europene pentru a preveni o criză majoră.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan la președinția României și Ilie Bolojan ca prim-ministru, guvernul de la București ar putea fi forțat să ia măsuri pentru atenuarea efectelor eventualei crize. Marcel Ciolacu și George Simion, președinți ai PSD și AUR, respectiv, au reacții divergente la crize. Candidatul controversat Călin Georgescu nu a comentat deocamdată. Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, ar putea avea un rol de consiliere.
Comisia Europeană nu a emis încă un comunicat oficial, iar o conferință de presă pe această temă este programată pentru săptămâna viitoare.
