Oamenii rostesc, în medie, cu 338 de cuvinte mai puține în fiecare zi, comparativ cu anii trecuți. Un studiu recent, realizat de cercetători din Statele UNITE ale AMERICII, a analizat peste 2.200 de persoane din diferite colțuri ale lumii și a scos la iveală o tendință îngrijorătoare: scăderea numărului de cuvinte rostite zilnic. Cauzele principale sunt timpul petrecut pe smartphone-uri, la casele self-checkout și pe rețelele sociale.
Tinerii, cei mai afectați de „criza tăcerii”
Studiul, publicat în revista Perspectives on Psychological Science, arată că, în 2005, o persoană rostea, în medie, 16.000 de cuvinte pe zi. Această cifră a scăzut constant, ajungând la 12.700 de cuvinte în 2019. Aceasta înseamnă o scădere de aproximativ 28% în decursul a 14 ani.
Declinul este mai accentuat în rândul tinerilor. Cei cu vârste sub 25 de ani au pierdut, anual, în jur de 452 de cuvinte zilnice, comparativ cu 314 cuvinte în cazul adulților. Autorii studiului notează că această scădere este importantă, chiar dacă pare nesemnificativă la prima vedere. Pierderea se acumulează, generând o reducere a numărului de interacțiuni verbale.
În timp ce rețelele sociale joacă un rol important în această tendință, ele nu sunt singura cauză. Interacțiunile cotidiene directe devin tot mai rare. Aplicațiile înlocuiesc apelurile telefonice, iar navigarea pe telefon înlocuiește conversațiile spontane.
Impactul asupra emoțiilor și relațiilor sociale
Psihologii au subliniat importanța conversațiilor pentru starea de bine. Acestea implică procese sociale și cognitive diferite de cele ale comunicării scrise. Interacțiunile verbale pot aduce beneficii pe care aplicațiile nu le pot oferi cu ușurință.
Studiul menționează că pentru a evita alunecarea spre tăcere, este necesară o schimbare. Chiar și un efort minim, cum ar fi rostirea a câteva sute de cuvinte în plus zilnic, ar putea reduce sentimentul de izolare. Cercetătorii avertizează asupra importanței de a înțelege și de a acționa pentru a contracara această tendință.
Cercetarea s-a axat pe datele din țări occidentale, unde individualismul și adoptarea rapidă a tehnologiei sunt pronunțate. Potrivit autorului principal, Matthias MEHL, nu există suficiente date globale pentru a generaliza concluziile. Totuși, observațiile sugerează că în alte părți ale lumii, interacțiunile informale sunt mai vii.
