Prefectul Capitalei, Andrei Nistor, a anunțat marți că a fost trimis la sediul instituției Corpul de Control al Ministerului de Interne pentru a verifica contractul de închiriere. Acest contract a fost încheiat cu RA-APPS pentru o sumă de 25.000 de lei lunar, plus costurile pentru utilități, însă facturile primite de la furnizor au depășit de fiecare dată 140.000 de lei.
Ulterior, au fost primite facturi de 160.000 de lei, iar în timpul verii a fost depus un act adițional pentru suma de 220.000 de lei, pe care fostul prefect nu l-a semnat. „Pot doar să mă bucur de acest control, în speranța că vom descoperi sprijin pentru a soluționa această problemă”, a declarat prefectul de București, conform unei agenții de știri.
El a mai spus că Corpul de Control al Ministerului de Interne a fost trimis la sediul Prefecturii pentru a verifica situația închirierii. „Sunt mulțumit că s-a întâmplat și sper ca acest demers să ne ajute să rezolvăm problema spațiului de care avem nevoie pentru activitatea Prefecturii”, a scris Nistor pe rețelele sociale.
Prefectul a adăugat că, prin lege, în 1994 s-a stabilit că sediul instituției trebuie să fie în actualul sediu al Primăriei Municipiului București, cu titlu gratuit. În timpul lucrărilor de consolidare ale primăriei, Prefectura a fost mutată temporar la Piața Presei Libere. După finalizarea lucrărilor, confirmând schimbările de compartimentare, relocarea înapoi nu a mai fost posibilă. În 2022, fostul prefect a decis semnarea unui contract cu RA-APPS pentru închirierea unui spațiu dintr-o clădire situată pe strada Batiștei, fostă ambasadă a Statelor Unite, justificând această alegere prin condițiile precare ale spațiului anterior.
Deși contractul a fost încheiat pentru 25.000 de lei pe lună, plus utilități, legea stipulează că Primăria trebuie să pună la dispoziție un spațiu de 3.500 de metri pătrați pentru Prefectură, lucru confirmat și de un control al Curții de Conturi.
Prefectul a subliniat că prima factură primită de RA-APPS a fost de 140.000 de lei, iar cele ulterioare au fost similare sau mai mari, ajungând până la 220.000 de lei pe lună. În urma constatărilor, fostul prefect a refuzat semnarea ultimului act adițional.
El a spus că s-au căutat soluții pentru rezolvarea acestei probleme și pentru a evita transferul banilor dintr-un buzunar în altul, menționând că, în același timp, instituția nu poate digitaliza activitatea din cauza lipsei fondurilor – de exemplu, costul unui proiect de digitalizare ar fi egal cu jumătate din chiria pe o lună.
