Conform Economistul.ro: Băncile Centrale continuă să cumpere AUR, pe fondul volatilității pieței
Băncile centrale la nivel mondial își extind achizițiile de AUR, Coreea de Sud reintrând pe piața metalului prețios după o pauză de 13 ani. În același timp, Polonia își consolidează poziția ca unul dintre cei mai importanți cumpărători de AUR fizic. Recent, prețul aurului a atins un vârf de 4.452 de dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, deși ulterior a înregistrat o scădere, revenind în jurul valorii de 4.333 de dolari, semnalând o volatilitate persistentă pe piață.
Inflația în SUA, motorul principal al oscilațiilor prețului aurului
Descoperirile privind inflația din Statele Unite au declanșat creșterea prețurilor aurului. Rata inflației prețurilor de consum (IPC) a scăzut la 3,4% în luna iulie, față de 4,2% înregistrat în mai. Inflația de bază, care exclude bunurile volatile precum alimentele și energia, s-a situat la 2,5% anual. Deși aceste cifre depășesc ținta de 2% a Rezervei Federale americane (Fed), direcția descendentă este favorabilă pieței aurului.
O inflație mai redusă diminuează presiunea pentru o înăsprire suplimentară a politicii monetare în SUA. Acest lucru ar putea duce la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii, reducând astfel costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă. De asemenea, o eventuală depreciere a dolarului american ar face aurul mai accesibil pentru investitorii internaționali. Datele slabe de pe piața muncii, cu pierderea a 23.000 de locuri de muncă în iulie și revizuiri în scădere semnificative pentru lunile anterioare, susțin, de asemenea, o abordare mai prudentă din partea Fed. Combinația dintre inflația în scădere și slăbiciunea pieței muncii creează un context favorabil aurului, sporind probabilitatea unei politici monetare mai laxe și a unei cereri crescute pentru active defensive.
Riscuri geopolitice și impactul lor asupra pieței aurului
Principalul risc pentru prețul aurului rămâne legat de evoluția prețurilor energiei și de situația din Orientul Mijlociu. O escaladare a conflictului dintre SUA și Iran sau noi perturbări în zona Strâmtorii Hormuz ar putea duce la o creștere a prețurilor petrolului și, implicit, la o accelerare a presiunii inflaționiste. Totuși, este important de subliniat că nu orice conflict geopolitic avantajează aurul. Incertitudinea generată de conflicte mărește cererea pentru active sigure, însă petrolul mai scump poate accelera inflația, obligând Fed să mențină ratele dobânzilor la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. Această perspectivă sporește atractivitatea obligațiunilor în detrimentul aurului. Impactul final depinde de modul în care investitorii vor reacționa, fie la temerile privind escaladarea conflictelor, fie la perspectivele inflaționiste și la dobânzile mai mari.
Impactul asupra investitorilor români și poziția BNR
Volatilitatea ridicată a aurului se resimte și pe piața românească, unde randamentele investitorilor sunt influențate atât de prețul aurului, cât și de cursul de schimb al dolarului. În ultima lună, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 7,5% în moneda americană. În același timp, leul s-a apreciat cu circa 1% față de dolar, cursul de schimb USD/RON scăzând de la 4,6 la aproximativ 4,55 RON/USD. Aprecierea leului a atenuat parțial creșterea valorii aurului în lei, ajungând la aproximativ 6,5%. La sfârșitul lunii iulie, Banca Națională a României (BNR) deținea o rezervă de 103,6 tone de AUR, cu o valoare de piață de 12,67 miliarde de euro, neschimbată față de luna anterioară.
Achizițiile băncilor centrale continuă să susțină piața
Achizițiile masive de AUR efectuate de băncile centrale rămân un pilon de susținere a prețurilor pe termen mediu. În al doilea trimestru al anului, băncile centrale din întreaga lume au achiziționat net 289 de tone de AUR. Banca Națională a Poloniei (NBP) a fost cel mai mare cumpărător la nivel global, adăugând 51 de tone la rezervele sale. La finalul lunii iunie, NBP deținea 632,4 tone de AUR, plasându-se pe locul 10 în clasamentul mondial al țărilor cu cele mai mari rezerve oficiale de AUR, depășind Țările de Jos și situându-se în urma Japoniei. NBP intenționează să continue achizițiile, țintind 700 de tone.
Banca Coreei de Sud s-a alăturat recent acestui trend, achiziționând unități dintr-un fond global garantat cu AUR în valoare de aproximativ 250 de milioane de dolari. Aceasta marchează prima investiție direct legată de AUR a Băncii Coreei din ultimii 13 ani. Totuși, achiziția de unități ETF nu a condus la o creștere a rezervelor sale de AUR fizic, acestea rămânând constante la aproximativ 104,4 tone din 2013.
Investitorii analizează dacă depășirea recentă a pragului de 4.400 de dolari pe uncie anticipează o nouă traiectorie ascendentă sau a fost doar o reacție tranzitorie la datele inflaționiste din SUA. Direcția viitoare a prețurilor aurului va fi influențată în principal de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. O economie mai slabă, riscul redus de noi majorări ale ratelor dobânzilor și continuarea achizițiilor de către băncile centrale ar sprijini prețul aurului.
Principalele riscuri pentru prețul aurului includ publicarea unor date economice solide din SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe 30 de ani și o nouă creștere a prețurilor petrolului, care ar putea alimenta inflația și ar determina Fed să mențină ratele dobânzii cheie la un nivel înalt. Un eveniment cheie va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, pe 28 august, unde investitorii vor urmări dacă Fed își va menține prioritatea pe inflație sau va acorda o atenție sporită slăbirii pieței muncii și riscului de încetinire economică.
Sursa: Economistul.ro
