Conform Descopera: Copiii fără telefoane, adulți mai autonomi și creativi
Un studiu derulat la Universitatea din Colorado, Statele Unite, sugerează că timpul nestructurat din copilărie, eliberat de tentațiile constante ale ecranelor și ale divertismentului organizat, contribuie semnificativ la formarea autonomiei și a creativității la maturitate. Cercetarea indică faptul că plictiseala și libertatea de a se descurca singuri în fața lipsei unor activități prestabilite ar fi esențiale în dezvoltarea unor abilități adesea neglijate în era digitală.
Rolul timpului nestructurat în dezvoltarea funcțiilor executive
Psihologii coordonați de Yuko Munakata au analizat comportamentul copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 7 ani, comparând perioadele de activități structurate, ghidate de adulți, cu momentele de timp liber, dedicate jocului și explorării spontane. Rezultatele au demonstrat o legătură directă între o mai mare expunere la timpul nestructurat și o mai bună funcționare executivă autodirijată. Această abilitate se traduce prin capacitatea individului de a-și stabili singur obiective și de a acționa pentru atingerea lor, fără a avea nevoie de instrucțiuni externe constante. Cercetătorii subliniază că activitățile impuse de adulți nu au același impact în cultivarea autonomiei, aceasta din urmă necesitând exercițiu în absența supravegherii directe. Funcțiile executive dezvoltate în copilărie sunt considerate a influența pozitiv performanța academică și starea generală de bine pe parcursul vieții.
Plictiseala, un motor al creativității și reglării emoționale
Un experiment notabil condus de cercetătoarea Sandi Mann a arătat că participanții solicitați să execute sarcini monotone au manifestat ulterior o creștere a creativității. Aceasta se explică prin faptul că plictiseala stimulează mintea să caute activ resurse interne pentru a se auto-genera conținut. Copiii care nu au acces constant la dispozitive electronice experimentează frecvent această stare, ceea ce îi determină să inventeze jocuri din obiecte banale sau să creeze lumi imaginare. Pe de altă parte, studiile efectuate de pediatrul Jenny Radesky au semnalat o corelație îngrijorătoare între utilizarea frecventă a telefoanelor pentru a calma copiii mici și o reglare emoțională deficitară. Specialiștii atrag atenția că liniștirea obținută prin externalizare, adică prin intermediul unui dispozitiv, nu se transformă într-o abilitate internă a copilului.
Echilibrul, cheia unei copilării sănătoase
Experții în dezvoltare infantilă nu recomandă o neglijare a copiilor, ci mai degrabă găsirea unui echilibru optim între activitățile structurate și timpul liber lăsat intenționat. Această abordare poate genera beneficiile asociate cu autonomia și creativitatea, fără a expune copiii la riscurile absenței totale a prezenței parentale. Permițând copiilor să experimenteze momente de „plictiseală”, părinții le oferă oportunitatea de a-și descoperi propriile resurse, de a-și dezvolta imaginația și de a învăța să se descurce independent, calități esențiale pentru o viață matură împlinită. Studiul Universității din Colorado oferă noi perspective asupra importanței jocului liber și a timpului petrecut departe de ecrane în formarea individului.
Sursa: Descopera
