România, repetentă la lupta împotriva cyberbullying-ului: 21% dintre copii sunt hărțuiți online
Un real pericol insidios care afectează tot mai mulți tineri din România și de la nivel european devine tot mai vizibil, pe măsură ce statisticile indică o creștere alarmantă a cazurilor de cyberbullying în rândul minorilor. În timp ce oficialii europeni lansează planuri ambitioase pentru limitarea acestei probleme, autoritățile române nu par să aibă încă o strategie clară de combatere, iar cifrele semnalează o situație dificilă: aproape unul din cinci copii de pe meleagurile noastre a fost hărțuit online, potrivit datelor oficiale. În contextul unei Europe în care un adolescent din șase a fost victima cyberbullying-ului, discuțiile despre responsabilitatea platformelor digitale și protecția minorilor devin mai stringente și mai imperios necesare.
O problemă cu consecințe pe termen lung și solutii europene în dezbatere
Traumele provocate de abuzul online nu sunt doar de moment, ci pot avea efecte devastatoare asupra dezvoltării emoționale a tinerilor. Gabriela Firea, eurodeputat social-democrată, avertizează că “efectele psihologice ale abuzului online pot fi devastatoare și de durată”, subliniind că reacția rapidă a instituțiilor este absolut necesară pentru a preveni traumele care pot urmări un copil sau o femeie întreaga viață. În cadrul discuțiilor recente de la Strasbourg, Firea a formulat o serie de solicitări concrete, menite să responsabilizeze platformele digitale și să limiteze accesul minorilor la rețelele sociale.
Printre aceste măsuri se numără impunerea unui „majorat digital”, adică interzicerea accesului pentru copiii sub 13 ani, precum și obligativitatea acordului parental pentru cei până la 16 ani. De asemenea, ea a propus verificări obligatorii ale vârstei și sancțiuni dure pentru companiile care nu elimină rapid conținutul abuziv, pentru a evita ca victimile să fie lăsate în urmă și să suporte consecințele unui mediu online nesigur. “Salut planul Comisiei, dar solicit trei lucruri clare”, afirmă Firea, insistând pe necesitatea unei abordări ferme și transparente din partea platformelor digitale.
Europa își intensifică controlul și ajustează legislația în domeniu
Contextul european arată o preocupare tot mai mare pentru siguranța minorilor în mediul online. La peste un an de la adoptarea Regulamentului privind serviciile digitale – un set de reguli menite să crească responsabilitatea platformelor pentru modul în care gestionează conținuturile și să reducă riscurile pentru utilizatori – autoritățile europene intensifică verificările și investigațiile. În acest moment, mai multe rețele sociale majore sunt vizate de anchete legate de modul în care abordează protecția minorilor și gestionarea conținutului ilegal sau dăunător.
Planul anunțat recent de Executivul European prevede măsuri concrete pentru creșterea responsabilității platformelor, printre care facilitarea raportării cazurilor de hărțuire online, îmbunătățirea cooperării între statele membre și extinderea programelor de educație digitală. “Copiii au nevoie de sprijin și acasă, de educație în școli, consiliere și alfabetizare digitală, dar și de viață dincolo de ecrane, pentru că emoțiile lor trebuie crescute de familie și comunitate, nu de un mediu online violent și traumatizant”, explică Firea.
Deși progresele legislative și anchetele în curs sunt un pas important, problema rămâne complexă și în continuare dificil de gestionat. Dezbaterile din Parlamentul European indică însă o orientare clară spre înăsprirea regulilor pentru platformele digitale, în încercarea de a crea un mediu online mai sigur pentru cei mai vulnerabili utilizatori.
O provocare pentru viitorul Europei și al României
Pe fondul acestor inițiative, există o perspectivă clară: combaterea cyberbullying-ului necesită implicarea continuă a autorităților, a companiilor și, cel mai important, a părinților și educatorilor. Timpul nu mai permite amânări, iar responsabilitatea fiecăruia devine un element cheie în protejarea tinerelor generații. În timp ce Europa își ajustează legislația și întărește controalele, România trebuie să se alinieze acestor măsuri și să adopte soluții eficiente pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili.
În final, adevărata schimbare va veni atunci când mediul online va deveni un spațiu mai sigur și mai responsabil, iar minorii vor avea parte de sprijin și educație pentru a face față provocărilor digitale. Rămâne de urmărit dacă măsurile europene vor genera efecte concrete și dacă autoritățile din țara noastră vor intensifica eforturile pentru a proteja copiii de pericolele virtuale. Pentru că, în fond, siguranța și sănătatea psihologică a celor mici trebuie să rămână prioritatea absolută.
