Parcul Tineretului, în ochii experților: 15% dintre copaci au nevoie de intervenții de urgență, iar 5% sunt pe marginea prăbușirii
Rănit de timp, stresul climatic și managementul ineficient, Parcul Tineretului, una dintre cele mai populare zone verzi din București, se confruntă cu o situație critică. Conform unui raport de specialitate realizat în acest an, aproape 15% dintre arbori necesită intervenții, iar 5% dintre aceștia sunt considerați extrem de periculoși pentru siguranța publică. Studiul, comandat de Asociația Parcul Natural București și întocmit de o echipă de peisagiști și arboriști, scoate la lumină vulnerabilitățile grave ale acestei oaze urbane, construită în anii ’70 pe circa 80 de hectare, pe fondul unei biodiversități de peste 6.500 de arbori.
Evoluție alarmantă a stării arborilor și riscurile generate
Majoritatea arborilor sunt în vârstă medie de 50-60 de ani, iar starea lor generală este evaluată ca fiind de medie spre scăzută. Multe exemplare sunt în stagnare fiziologică sau în proces de tranziție către senescență, ceea ce le face extrem de vulnerabile în fața efectelor crizei climaterice. Conform studiului, o pădure urbană atât de veche și densă ascunde riscur majore: 15% dintre copaci sunt considerați a fi în zona de risc pentru siguranța publicului, iar peste jumătate dintre arbori prezintă un risc relativ scăzut, dar o fracțiune semnificativă (circa 10%) are un risc extrem, necesitând intervenții imediate de îndepărtare sau replantare.
Chiar dacă la prima vedere par să păstreze o anumită vigurozitate, anumite specii, precum salcâm japonez sau pin negru, nu reușesc să resistă pe termen lung. Structura monospecifică a parcului, dominată de câteva specii, face ca o criză localizată să devină un dezastru întreg pentru ecosistem, exemplul cei peste 20 de stări de stres în cazul stejăriilor roșii fiind edificator. În plus, stratul de sol afectat de compactare, eroziune și lipsa de nutrienți accentuează degradarea întregii structuri vegetale.
Intervenții urgente și strategii pentru un parc mai rezistent
Experții subliniază faptul că, deși reacționează lent la stres, arborii și plantele din parc pot avea efecte ireversibile dacă nu sunt ajutați prompt. În primul rând, acțiunile pe termen scurt trebuie concentrate pe eliminarea arborilor care prezintă risc extrem și pe reducerea controlată a coroanelor celor cu probleme, urmând apoi reabilitarea solului și protejarea rădăcinilor.
Pentru un impact durabil, se impun acțiuni pe termen mediu și lung. Pe termen mediu, se recomandă revitalizarea solurilor, introducerea de specii rezistente la condiții dure și digitalizarea monitorizării vegetației, pentru a putea păstra un cadru clar în privința intervențiilor. În plan pe termen lung, prioritățile sunt conservarea arborilor maturi valoroși prin intervenții specializate, dar și reorganizarea parcului în zone funcționale: unele cu întreținere intensă, altele naturalizate, cu minimum de intervenții.
O strategie extinsă include introducerea de coridoare ecologice, zone de non-intervenție și gestionarea diferențiată a peluzelor, în funcție de funcțiile și utilizarea acestora. Aceasta ar permite nu doar protejarea biodiversității, ci și reducerea costurilor de întreținere și crearea unui ecosistem urban mai adaptabil la provocările climatice, precum seceta și temperaturile extreme.
În acest context, studiul și planurile propuse ar putea transforma Parcul Tineretului dintr-un exemplu de problemă urbană într-un model de reziliență ecologică. O astfel de abordare ar putea servi drept pilot pentru întreg Bucureștiul, ilustrând modul în care orașele pot răspunde mai eficient crizei climaterice. Anul acesta, proiectul “Reziliență climatică pentru Parcul Tineretului” include deja intervenții-pilot și inițiative pentru conștientizarea comunitară, marcând un pas esențial către un oraș mai verde și mai sigur pentru locuitorii săi.
