Judecătorii din România, și nu numai, tremură din cauza unei eventuale crize interne în sistemul juridic după decizia recentă a unui magistrat de a contesta, în instanță, numirea unui coleg la conducerea Tribunalului București. Schimbarea, considerată neașteptată și contestată la nivelul justiției, a reaprins discursurile despre competență, autonomie și transparență în selecția managementului din magistratură, și aduce în prim-plan discuții despre influența politicului în numirile în poziții cheie.
Contestație împotriva numirii controversate la vârful Tribunalului București
De câteva zile, în mijlocul scenei judiciare din București s-a iscat un scandal, după ce un judecător, aflat în funcție de doar trei săptămâni, a fost avizat pentru a prelua conducerea Tribunalului Capitalei. Este vorba despre Cosmin Grossu Sterea, un magistrat care, potrivit surselor și documentelor oficiale, nu are experiență managerială relevantă pentru responsabilitatea de a conduce cea mai mare instanță din capitală.
Inițial, numirea lui Sterea s-a făcut pe fondul unei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care l-a delegat în această funcție în data de 21 ianuarie. Decizia a fost luată în cadrul unui proces intern, invocând decizii de normalizare a organizării instanței, dar a fost imediat contestată de un alt judecător din sistem. Acesta a depus o contestație în instanță, semnalând probleme legate de transparența și criteriile de selecție a noului șef al Tribunalului.
Este pentru prima dată în ultmii ani când un judecător fără experiență managerială, numit aparent după criterii mai puțin tehnice, atrage un atare Val de opoziție. Sursele din sistem relevă că această mutare poate ascunde jocuri de putere sau influențe externe, ceea ce pune în discuție autonomia deciziilor CSM și transparența procesului de selecție.
Contextul scandalului și implicarea politicului în numiri
Numirea în funcție a lui Sterea a venit într-un moment în care justiția din România se confruntă cu critici internaționale și internaționale legate de stabilitatea și independența sa. În aceste condiții, orice posibile suspecte de influență politică sau criterii non-tehnice în numiri pot avea efecte de durată asupra încrederii în sistem.
Alte voci din sistem arată că această situație nu este singulară, ci reprezintă o tendință în creștere, când deciziile de management din justiție sunt influențate de interese politice sau de grupuri de interese, sub pretextul “eficienței”. Contestația depusă de judecătorul nemulțumit face valuri printre magistrați, iar percepția generală este că această dispută va avea repercusiuni și în alte instituții ale justiției.
Reacția oficialilor și perspectivele viitoare
Unii reprezentanți ai CSM și ai Tribunalului București preferă să nu comenteze în public, dar surse apropiate situației arată că procesul de verificare a legalității numirii este în curs și că deciziile finale vor fi luate pe baza probei și a legalității, indiferent de interesele personale sau politice. În același timp, alte organizații ale magistraților solicită o reformă a modului de numire în poziții de conducere, pentru a evita astfel de situații în viitor.
Pentru moment, contestația judecătorului împotriva numirii lui Sterea continuă să fie judecată în instanță, cel mai probabil în zilele următoare, iar decizia va fi un test important pentru stabilitatea și independența sistemului judiciar din România. În capitală, opinia publică și profesioniștii din justiție așteaptă cu interes deciziile viitoare, conștienți fiind de importanța unei justiții transparente și corecte, mai ales în momentele de tensiune și criză de încredere.
